La o despărțire…

0

Niciodată nu mi-au plăcut despărțirile, dar le-am practicat ca o formă de păstrare a coerenței cu mine însumi. Nu prea există vinovați deplini sau inocenți într-o despărțire. Responsabilitățile sunt împărțite, vinile – dacă e cazul despre așa ceva – sunt difuze. Dar toate despărțirile au un preț, care cel mai adesea merită plătit.

de Marian Chiriac, jurnalist

La despărțirea TOTB (eu o să-i zic însă mereu “Cutia”) de Adevărul (sau invers, că nu prea mi-e clar) cred că nu trebuie nici căutați vinovați, nici lăudați inocenții (aparent) imaculați. Trebuie doar mers înainte. Mi s-a părut de la bun început că “mariajul” dintre Adevărul și “Cutie” e unul contra naturii, căci “Cutia” s-a vrut un proiect independent, onest, fără excese ideologice sau comerciale. Iar în aceste condiții asocierea cu un trust de presă nu avea cum să îi aducă beneficii.

De aceea, eu unul mă bucur că lucrurile s-au întâmplat așa cum s-au întâmplat și cred că despărțirea de acum e logică și sănătoasă, pentru “Cutie” cel puțin. Independența e un lux, are uneori un preț dificil de plătit dar e o condiție obligatorie atât în viață, cât și în presă.

Eu unul mai aștept doar ca la “Cutie” să se renunțe la unele accente ideologice (forme adesea amuzante de stângism-trendy-ecologic) și să respecte mai strict principiile de bază ale jurnalismului clasic (neutralitate, echilibru, documentare) pentru a spune că e un proiect pe deplin independent. Țin pumnii.

PS – Am scris aceste rânduri ca o formă de solidaritate cu niște oameni și un proiect în care cred.

 

* Reacție la Punctul de vedere al TOTB.ro cu privire la despărţirea de Adevărul

Citiți și:

Un birt de țară are totuși ceva demnitate în plus

Always Adevărul?

A 11-a poruncă: să nu iei numele brandului în deșert

Tags:



Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger