La Copenhaga, un esec evitat printr-o formula diplomatica

12

Copenhaga

Conferinta climatica de la Copenhaga s-a incheiat prin adoptarea unui document de numai trei pagini, care fixeaza ca obiectiv limitarea incalzirii planetei cu 2 grade Celsius fata de nivelurile pre-industriale.

Pentru multi, mai ales pentru reprezentantii tarilor sarace, acest acord este lipsit de continut deoarece contine citeva promisiuni generale, fara a oferi detalii concrete privind aplicarea sa.

Printre altele, acordul prevede acodarea de ajutoare in valoare de cite 30 de miliarde de dolari pe termen scurt (anii 2010, 2011 si 2012), apoi o crestere pana la 100 de miliarde de dolari pana in 2020, destinati cu prioritate tarilor celor mai vulnerabile, pentru a le ajuta sa se adapteze la impactul schimbarilor climatice.

Statele Unite au anuntat ca intentioneaza sa joace un rol mai important in lupta impotriva schimbarilor climatice, administratia de la Washington fiind dispusa sa contribuie serios la fondul anual de ajutorare. SUA au anuntat totodata ca pana in 2020 isi propun o reducere cu 17 la suta a gazelor cu efect de sera. Spre comparatie, Uniunea Europeana este dispusa la o reducere cu 30 la suta a acestor noxe.

Tarile puternic industrializate, carora li se adauga si state precum China, se opun insa unor programe de mediu radicale considerand ca nu sunt un stimul pentru economie, temandu-se totodata de o crestere masiva a somajului.

Cum Acordul de la Copenhaga a fost adoptat de liderii a doar 30 de state industrializate si emergente, acesta a fost prezentat sambata celor 193 de tari membre ale Conventiei ONU privind clima. Conferinta Natiunilor Unite a “luat nota” de Acordul  impotriva incalzirii globale, ceea ce il face operational. A fost evitat astfel un esec deplin al conferintei de la Copenhaga.

Tags:



12 comentarii

  1. As, esecul n-a fost evitat, a fost camuflat…
    Si d-nilor jurnalisti, zau asa, putina atentie: sa ne hotaram la un soi de acord…gramatical: “SUA au anuntat…ca…isi propune”?!…
    In aceeasi ordine de idei, dar in alta categorie:), “substantial” nu era comparabil ultima oara…(da’mai stii, poate iar s-au plictisit pe la Academie:),
    “spre comparatie”?!, “dispusa in vederea”?! (ok, poate am invatat eu romaneste in alte tari si d’aia:),
    Cu “a luat nota” v-ati scos ca l-ati pus in ghilimele (well done:)
    Ar mai fi una -alta, da’ ma opresc..
    Prieteneste va spun, ca pareti simpatici si eu inca mai sper ca proiectul asta cu “cutia” va prinde roade: editia online nu exclude revizuirea atenta a felului in care articolul e prezentat! Zau asa, in loc sa-mi vars naduful pe figurile de seama de la Cop Fiasco, ma iau de chichite de exprimare in lb romana. Dar cineva trebuie sa fac si asta. Este una dintre cele mai frumoase (si grele)limbi de pe pamant. Sa-i dam Cezarului ce-i al Cezarului.
    Iertata sa-mi fie abaterea de la subiect, rabdare cer la fel cum si ofer. Cand n-o sa-mi mai sara in ochi “ghimpii” infipti in biata lb romana, promit sa ma concentrez numai pe subiectul prezentat!
    Nu mi-o luati, va rog, in nume de rau! sa fim deschisi, zic:)
    A.B

    • Bun, acum ca ati atras atentia asupra greselilor din articol, puteti revizui si dumneavoastra propriul text, daca e atat de important sa fie totul gramatical corect. De exemplu ce inseamna “lb”? Daca prescurtati cuvantul “limba” (desi nu e un cuvant chiar atat de lung) cu “lb”, puneti si un punct. “Dar cineva trebuie sa fac si asta”? Aici presupun ca a fost o greseala la tiparire, altfel toata lectia de gramatica e anulata de acordul dintre “cineva” si “sa fac”. Si ca ultima observatie, eu stiam ca numele propriu nu se prescurteaza, in principiu, iar daca folositi initialele, puneti un punct si dupa “B”. Nu am intervenit cu rautate, ci doar pentru ca vad prea multe mustrari si corectii asupra formei unui articol in comentariile cititorilor, desi tocmai acele corectii contin greseli. E bine sa fie atrasa atentia si asupra acestui aspect, dar mai important e subiectul.

    • Dar cineva trebuie sa fac si asta :)) Simpatic tare 🙂 vezi ca nu toata lumea pricepe, asadar, se cheama ca ar fi incorect 😀

  2. Stimata doamna,
    pentru ca tot suntem in perioada rememorarii Revolutiei romane, va rog sa imi permiteti sa citez dintr-un politruc comunist, care la un moment dat a avut o strafulgerare: “am fost un dobitoc”.
    Asa ma simt si eu acum.
    Sinceritatea mea nu scuza, desigur, cele intamplate, respectiv impardonabilele greseli pe care le-ati semnalat in mesajul dvs.
    Intre timp, am corectat erorile, dar de sentimentul de jena nu am scapat.
    Imi ramine doar sa nadajduiesc ca nu peste mult timp, cel putin in cadrul acestui proiect, sa reusim sa impacam valorile pe care le impartasim public (printre altele si cele legate de o anumita lentoare a vietii) cu practica jurnalistica (nu o data caracterizata prin febrilitate si superficialitate).

    Va multumesc
    Marian Chiriac

    • Anamaria Buescu on

      Stimate Domnule Chiriac,
      “Sinceritatea” dumneavoastra mi se pare extrem de dur ilustrata, si n-as vrea sa cred ca se ascunde sarcasm in spatele atitudinii reverentioase adoptate.
      Nu cred ca este cazul sa aveti nici un sentiment de jena, eu nu comunic cu oamenii ca sa le trezesc astfel de sentimente. Intentiile mele au fost bune pentru ca ideea de la care s-a pornit, “cutia”, mi-a placut de la inceput. Am strecurat umor si am adoptat un ton prietenos. Am sperat ca atitudinea mea sa nu fie inteleasa gresit, nici scoasa din context, asa cum s-a intamplat in comentariul domnului Mihai Mesesan. Ei bine…n-am sperat cu spor:)
      Oare nu se poate sa spunem lucrurilor pe nume (la 20 de ani dupa Revolutie), fara sa ni se ia in nume de rau?
      Eu cred ca putem, si cred ca si dumneavoastra sunteti de aceeasi parere, din moment ce ati demarat un proiect al gandirii libere.
      Va multumesc!

      • Stimata doamna,
        va rog sa ma credeti ca nu e nici urma de sarcasm in spusele mele.
        Am exagerat, poate, in cele spuse de mine, dar va rog sa ma credeti ca nici eu nu suport greselile in textele jurnalistice, cu atit mai mult cind sunt ale mele 🙂
        Desigur, pot invoca motive reale (graba redactarii, lipsa unei corecturi) dar greseala ramine greseala. Din pacate, presa online functioneaza intr-un alt registru decit presa traditionala si de aceea riscurile de a gresi sunt mult, mult mai mari.
        Sper ca sa avem totusi cit mai putine greseli in textele “Think Outside the Box”

        multumesc inca o data

      • Anamaria Buescu on

        Stimate domnule Chiriac,
        Daca spuneti ca nu e sarcasm…va cred:); insa atat de dur ati fost cu dumneavoastra ca nu m-am putut gandi la altceva! Greselile de exprimare si de redactare se pot corecta, asta-i avantajul lor! Presa online e altceva, da…admit ca n-am mai iesit de mult din lecturi tip “Dilema Veche”….si nici nu sunt cea mai toleranta fiinta de pe Pamant:).
        No harm meant, and no harm done, I hope.
        Toate bune, AB

  3. Anamaria Buescu on

    Ok…In spiritul sarbatorilor care se apropie: sa fim, va rog, impaciuitori!
    Da, domnule Mihai Mesesan, este adevarat ca am avut si eu greseli de tastare..asta e, degetele aluneca…cat despre puncte puse dupa majuscule, cautam acul in carul cu fan…faptul ca numele proprii nu se prescurteaza nu are mai multa greutate decat incarcatura personala pe care eu o dau samnaturii mele: daca am chef sa scriu AB, A.B., sau alte x luate cate z…am voie, pt ca fac un comentariu, nu scriu un articol!
    Comentariul meu este un comentariu, repet, nu are rigurozitatea pe care trebui sa o aiba un text jurnalistic…si stiti foarte bine ca nu de greseli de “tiparire m-am luat”, ci de exprimare stangace. Eu chiar am pus cat de mult umor si buna credinta in cometariul meu, imi pare rau ca unora le starneste sentimente negative. Departe de mine gandul!
    Anamaria B. (se vede punctul, da?:))

    a..iar aia, cu “cineva trebuie sa fac”, este evident o greseala de tastare…repet, nu public un articol, ci un comentariu!

  4. Anamaria Buescu on

    Domnule Mesesan, si la “trebuie”, am rontait un “e”…mi-o luati si pe asta in nume de rau, ? Repet, comentariul meu nu e articol “bun de tipar”…
    si pauzele le-am pus aiurea pe ici pe colo, in asa fel am ajuns sa divagam? daca dumneavoastra chiar voiati sa va concentrati asupra subiectului, de ce n-ati facut-o? eu m-am adresat jurnalistilor, de la ei am asteptat (si primit) un raspuns.
    Dumneavoastra socotiti mai important subiectul da’ nu vad sa fi spus nimic despre Copenhaga…hm..asta cum vine?
    Cam mult venin in chip de raspuns la “critica” prietenoasa si bine intentionata!

    • Asta e dezavantajul conversatiei on-line: eu nu am cum sa-mi dau seama ca folositi umorul in critica, iar dumneavoastra detectati un venin in comentariul meu, care nu exista. Era vorba doar de faptul ca sunt obisnuit, chiar pe Hotnews sa citesc tot felul de comentarii de genul asta, si am generalizat (plus ca am tendinta uneori sa fiu carcotas). Va cer scuze daca v-am interpretat gresit intentia. Nu am scris nimic despre subiect pentru ca nu ma pricep si pentru ca lucrurile par destul de clare: nu exista un interes financiar indeajuns de mare in domeniul ecologiei; altfel spus, cei cu putere de decizie considera ca daca nu scot bani din asta, de ce sa protejeze Pamantul?

      • Anamaria Buescu on

        Carcotasa sunt si eu, nu incape indoiala:); iar critica fara umor n-o sa fac niciodata, ca nu-mi sta in fire! Numa’ eu mi-am vazut umorul acolo? 🙂 e rau daca-i asa:)
        Am avut cele mai bune intentii, dar se poate sa fie si asta la mijloc, dezavantajul conversatiei online este ca nu sesizam mereu nuantele asa cum trebuie. Interpretarile gresite survin mereu, eu ar trebui sa stiu cel mai
        bine:). Toate bune, AB (ca asa vreau eu:)

  5. Consider ca tema este mult prea importanta ca sa avem o adevarata polemica pentru niste greseli gramaticale, in contextul in care situatia prezentata in articol si situatia reala de la Copenhaga, inclusiv proiectul Hopenhaga par a avea efecte pe departe cele scontate. Sumele promise pentru investitii sunt minore, in Romania, fondurile structurale din domeniu sunt neaccesate. Fie din proasta calitate a proiectelor, fie datorita conditiilor destul de dificile impuse, doar Axa 4.2 cu privire la energia regenerabila au avut succesul scontat (sa nu uitam ca sistemul de certificate verzi face implementarea surselor regenerabile putin mai atractive decat instalatiile de protectie a mediului). Toate programele impun eficienta energetica a investitiilor si reducerea emisiilor. Astfel ca solutiile de la Copenhaga mi se par minore fata de importanta temei Summitului. Avem in fata o lume care deplange schimbarile climatice, dar o lume care in afara de politicisme, promisiuni nu intervine major in schimbarea mentalitatilor si protectia mediului. Formula diplomatica adoptata, este, din punctul meu de vedere, o demonstratie din nou a fortei lobbystilor (sau varianta romaneasca a mogulilor), a actorilor de pe plan international pentru care adoptarea unui plan concret, eficient si fezabil de investitii majore ar fi dus la reducerea profitului. Asta imi demonstreaza inca o data forta banilor, industria scade puterea politicii, banii demonteaza forta ideilor, diplomatia se adapteaza situatiilor economice.
    Poate vad negativist “planul” de la Copenhaga, avand in vedere ca nici in tara investitiile in devoltarea durabila nu sunt eficiente. Dar a “scapa” lucrurile din mana… cum am impresia ca s-a facut, o alta suita de conferinte si lucrari fara rezultate clare… imi creeaza o stare de dezamagire, pe care sper ca fortele internationale sa aiba puterea sa o schimbe 🙂

Leave A Reply