La ce concluzii a ajuns un experiment suedez pentru ziua de muncă de 6 ore

0

Deși tehnologiile și societatea s-au schimbat major în ultimul secol, în cea mai mare parte a lumii se păstrează ziua de muncă de 8 ore, astfel încât ajungem să ne întrebăm dacă mai are sens să lucrăm la fel de mult ca în era revoluției industriale. Anul trecut, Suedia anunța lansarea unui experiment de reducere a timpului zilnic de lucru la 6 ore, pentru a reduce presiunile asupra angajaților. După mai bine de un an, specialiștii analizează concluziile acestui experiment, derulat într-un azil de bătrâni, ale cărui îngrijitoare au participat la programul-pilot menit să crească eficiența angajaților.

În luna februarie a acestui ani, îngrijitoarele și asistentele medicale de la azilul suedez au trecut de la programul de opt ore, la cel de șase – primul test controlat de scurtare a orarului de muncă din ultimii zece ani, de când Suedia încercase ultima oară să reformeze săptămâna standard de lucru. Nu e de mirare că această schimbare a venit la pachet cu reacții plăcut surprinse din partea angajatelor: ”Eram mereu epuizată, că ajungeam acasă de la muncă și adormeam pe canapea. Acum nu mai e cazul. Sunt mult mai activă: am mai multă energie pentru muncă, dar și pentru viața de familie,” explică una dintre asistentele medicale, în vârstă de 41 de ani.

Experimentul s-a dovedit un succes, deși acesta a presupus costuri suplimentare din partea administrației din  Svartedalens, nevoită să angajeze alți 14 oameni, pentru a acoperi orele de program descoperite în urma scurtării programului. Directoarea azilului, Ann-Charlotte Dahlbom Larsson, susține că bunăstarea angajaților a crescut și, odată cu ea, și calitatea serviciilor oferite de aceștia. ”Din anii 90, am avut din ce în ce mai mult de lucru și mai puțini oameni – nu mai putem continua așa,” explică Larsson. ”Avem numeroase cazuri de îmbolnăviri și depresie în rândul angajaților din sectorul de îngrijiri medicale, toate cauzate de epuizare – lipsa unui echilibru dintre muncă și viață nu este prielnic nimănui.”

Exemplul azilului a inspirat măsuri similare, nu doar în sectorul public: medicii și asistentele de câteva departamente din trei spitale suedeze au făcut aceeași mișcare, la fel și angajații unor firme mai mici. De altfel, în Suedia există de peste un deceniu un precedent reușit în materie de reducere a programului de muncă: service-urile Toyota din Göteborg au adoptat ziua de lucru de 6 ore în urmă cu 13 ani, după nemulțumiri ale clienților legate de așteptările lungi și greșelile angajaților.

”Mult timp, politicienii s-au întrecut care mai de care, spunând că trebuie să creăm mai multe locuri de muncă, cu program mai lung – munca a devenit un scop în sine. Dar productivitatea s-a dublat din anii 70, așa că, tehnic, avem potențialul de adopta o zi de muncă de doar patru ore,” spune Roland Paulsen, cercetător în administrarea afacerilor. ”Rămâne acum problema distribuirii productivității. Nu e deloc utopic să reducem ziua de muncă – am mai făcut-o și înainte.”

Într-adevăr, cuantificarea costurilor și beneficiilor unei astfel de măsuri se dovedește dificilă: estimarea economiilor rezultate din mai puține concedii medicale e problematică, iar angajarea mai multor persoane aduce economii în bugetul statului, nu al municipalității, care suportă costurile de angajare. Azilul de la Svartedalens arată că, pe alt plan, schimbarea aduce eficiență și o mai bună calitate a serviciilor, însă costurile sunt dificil de evaluat.

Din păcate, experimentul va lua sfțrșit anul viitor, ca urmare a pierderii majorității de către coaliția centru-stânga din administrația Göteborg, în condițiile în care conservatorii și liberalii se opun vehement reducerii zilei de muncă. Testul pilot a costat peste 850.000 de euro, iar liberalii consideră că perpetuarea unor programe similare ar însemna cheltuieli nejustificate.


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger