Jurnal etiopian: Aksum– oraș-legendă, oraş de legendă

0

Este oraşul simbol al Etiopiei… Dacă acesta nu ar fi existat, obligatoriu trebuia inventat. Aici se spune că ar fi trăit şi condus Regina din Saba, aici s-a format primul imperiu etiopian, de aici a început aventura ortodoxă din inima Africii, dar, mai important decât orice pe lume, aici se află cufărul cu cele 10 porunci scrise de mâna lui Dumnezeu – Chivotul Legii !

de Dumitru Răzvan Cezar (Imperator)

Aksum se află undeva în nordul Etiopiei, nu foarte departe de graniţa cu Eritreea. Deşi a fost o capitală a unui imperiu care se întindea peste o bună parte din Etiopia, Eritreea, Sudan, chiar şi Yemen, acum este doar un orăşel cu vreo 40.000 de locuitori. Odată ce am trecut munţii Simien, am intrat într-o altă provincie a Etiopiei, în Tigray, iar Aksum este în Tigray. Aici se vorbeşte o altă limbă, dar tot de origine semitică, ca şi amhara. Dacă întrebi vreun amhar, o să-ţi spună că atât tigriniana, cât şi amhara sunt limbi surori, provenind din Geez, limba liturghiei. Dacă întrebi un tigray, îţi va spune că amhara provine din tigray, care a apărut înaintea amharei… Mă rog, hârâieli locale.

Dar din hârâielile astea s-au născut momente mai ilare sau mai enervante prin restaurante… Noi ceream în engleză, ghidul traducea în amhară, ospătarul pricepea în tigriniana… şi rezultatele erau uneori diferite de ce te aşteptai – în Shire, m-am trezit cu două fripturi de vită, dar fără desert, iar în Aksum, ghidul şi şoferul au primit în loc de injera o tavă imensă cu mâncare pentru un restaurant întreg!

Dar sărind peste asta, hai să vedem ce e cu Aksumul ăsta… Cum ziceam şi în titlu, este un oraş înţesat de legende, unele contrazise de arheologi. Legenda spune că aici a domnit Regina din Saba şi fiul ei, Menelik I, care a adus Chivotul Legii tocmai de la Ierusalim. Acest lucru ar fi trebuit să se întâmple pe la 900 î.Hr. Arheologii spun că prima aşezare din Aksum a apărut cu vreo 500 de ani mai târziu. Dar sărind peste legendă, ce este cert e că aici s-a format un imperiu care a rivalizat cu Egiptul Antic… Perioada sa de glorie a durat mai bine de un mileniu, de pe la 400 î.Hr până la circa 900 d.Hr. Imperiul Aksumit a primit de asemenea şi creştinismul în anul 325, fiind al doilea stat din lume care a proclamat creştinismul ca religie de stat (după Armenia, dar înaintea Georgiei şi a Imperiului Roman). Un sirian numit Frumentius este cel care i-a convins pe împărații gemeni Sezana şi Ezana să îmbrăţişeze religia lui Isus şi de atunci Etiopia este creştin-ortodoxă.

Imperiul Aksumit şi-a continuat strălucirea şi în perioada creştină… Dar o bună parte din populaţie a decis să rămână mozaică, iar regii aceştia au început să atace statul creştin… Dacă începutul Aksumului este învăluit în legendă, la fel trebuia să fie şi sfârşitul lui. Nu se cunoaşte motivul prăbuşirii – unii spun că sunt cauze climatice, alţii susţin că pierderea monopolului comerţului pe Marea Roşie în favoarea musulmanilor ar fi dus la decăderea Aksumului. Legenda vorbeşte însă de o regină mozaică Judith, o personificare a răului care a distrus Aksum-ul în încercarea de a pune mâna pe Chivot… Nu a reuşit, Chivotul fiind evacuat pe o insulă aflată la sud de actuala Addis Ababa.

În urma imperiului, au rămas însă nişte monumente impresionante, nişte obeliscuri înalte numite “stelae”. Aceste stelae erau ridicate deasupra mormintelor regale, dintre care au fost excavate sau studiate doar 2% din cele existente… să ne aşteptăm la vreun nou mormânt al lui Tutankhamon la Aksum ? Tot ce e posibil…

Astăzi, în Aksum, poţi vizita un câmp relativ redus cu aceste obeliscuri gigante. Cele mai mari şi faimoase au fiecare câte o poveste interesantă… Pe locul 3, stelae regelui Ezana, creștinătorul. Este cea mai mare stelae care s-a păstrat neatinsă de 1.700 de ani. Are 24 de metri şi este cu adevărat impunătoare. Pe locul 2, o stelae puţintel mai înaltă – 25 de metri… Este obeliscul furat de fasciştii italieni în 1935 şi care s-a aflat într-o piaţă obscură din Roma până în 2003. În urma presiunilor internaţionale, italienii au fost obligaţi să returneze obeliscul care tocmai a fost reinstalat în Aksum în 2009… Cea mai mare stelae are 33 de metri… Din păcate, este căzută la pământ, spartă. Este probabil ultimul obelisc ridicat în Aksum în perioada de tranziţie spre creştinism… Probabil că ultimul rege care a vrut să-şi ridice obeliscul tradiţional a hotărât să demonstreze că e cel mai tare din parcarea cu stelae şi a vrut să şi-o ridice pe cea mai înaltă. Bieţii supuşi au cărat cele 520 de tone de la cariera aflată la vreo 5 km în afara oraşului, au tras de stâlp până l-au pus în poziţie, dar ghinion… probabil încălcând legile fizicii, obeliscul s-a prăbuşit, spărgând şi unul din mormintele aflate în sfânta locaţie… Este probabil ca acest eşec să fi fost interpretat ca un semn divin că nu mai e cazul ca aksumiții să construiască stelae şi să treacă la creştinism…

Vizităm parcul de stelae… Intrăm şi în morminte… Sunt departe de arta Egiptului Antic, dar sunt şi ele “lucrate”. Paznicul este un moşuleţ care aduce cu Haile Selassie… şi e îmbrăcat într-o uniformă similară. Ne plimbăm pe sub stelae prăbuşită… Este cu adevărat imensă… este frumos sculptată, aceste stelae erau de fapt pregătite şi sculptate în carierăşi apoi trase de elefanţi, măgari, oameni, cămile şi ce se mai găsea prin zonă… Încă unul din acele monumente eşuate şi nefolositoare care acum atrag turiştii din întreaga lume…

Nu foarte departe, ne ducem să vizităm şi alte două locuri despre care legenda spune că sunt legate de Regina din Saba… Unul este baia ei – un bazin imens, plin cu apă murdară în care acum localnicele îşi spală rufele… În mod cert nu are 3.000 de ani, dar se pare că totuşi aici a fost cristelniţa gigantică în care a fost botezat Aksumul în secolul IV. Palatul Reginei din Saba este şi el de dată mai recentă, dar pare bine aranjat… are chiar şi un sistem complex de canalizare, lucru pe care Dubaiul din ziua de astăzi nu îl are. De altfel, asta găsesc fascinant la palatele istorice… ingeniozitatea cu care rezolvau problemele practice ale locuirii într-un imobil complex.

Am lăsat pentru după-amiaza să vizitez cel mai sfânt loc din Aksum. Este vorba, desigur, de biserica Sf. Maria din Sion, în complexul căreia este păstrat Chivotul… Complexul este format din trei clădiri importante – gigantica catedrală modernă construită de Haile Selassie (disproporţionat de mare, aş putea spune, dar cam ăsta e stilul Selassie), vechea biserica construită de împăratul Fasilidas (da, exact, ctitorul Gonder-ului) pe locul unde Sezana construise cea mai veche biserică din Africa, dar care fusese distrusă fie de blestemată regină evreică Judith, fie de liderul musulman Mohamed Stângaciul. Între nou şi vechi, se află ceva nou care arată vechi – este capela construită tot de Haile Selassie în care se păstrează chivotul…

Este evident pentru oricine că toţi etiopienii şi-ar da viaţa ca să apere chivotul în caz de pericol. De fapt, nici nu se ştie dacă este cu adevărat în Aksum pentru că, de-a lungul secolelor, a fost ascuns în cele mai izolate locuri. Şi tradiţia spune că numai “gardianul” chivotului poate să se afle în preajma lui, nici măcar patriarhul. Şi că veni vorba de actualul patriarh, Abuna Pauolos, acesta a făcut senzaţie în 2009, când, în urma unei întâlniri cu Papa Benedict, la Roma, a anunţat că va arăta Chivotul lumii întregi… dar după nici o zi, într-o conferinţă de presă tot la Roma, a bătut în retragere… A spus că l-a văzut şi că există şi că este adevărat, dar a dat vina ştirii iniţiale pe o traducere defectuoasă… Chivotul va rămâne ascuns în capela din Aksum, departe de ochii oamenilor.

Chivotul este apărat permanent de un călugăr, ales dintre cei mai puri călugări din Etiopia, iar jobul acesta îl are până la moarte. Ca şi hogonii din ţara Dogon, nu are voie să iasă din capelă. Eu am văzut pe cineva intrând şi ieşind, dar entuziasmul de a fi prezent la un eveniment istoric mi-a fost domolit de ghid, care mi-a spus că acela este ajutorul care îi aduce mâncare şi apă… O avea chivotul proprietăţi divine, dar se pare că nu e capabil să-şi hrănească şi gardianul. Fiecare biserică din Etiopia are cel puţin o copie din tabot, din plăcuţele de lut cu cele 10 porunci… Uneori se spune că originalul este scos la sărbători, dar majoritatea celor cu care am vorbit bănuiesc că niciodată nu este cel adevărat, ci doar o copie. Se pare că ultima dată când chivotul a fost scos în mod public a fost în 1896 ,în istorica bătălie de la Adwa, când etiopienii i-au învins pe invadatorii italieni în unica bătălie din istorie în care un stat african negru a învins o armată europeană… Atunci, alături de armata lui Menelik II. s-a aflat şi chivotul, iar Sf. Gheorghe a fost văzut şi el călare prin preajmă, luptându-se cu italienii…

A fost o zi plină de legende, poveşti frumoase şi locuri care te intrigă. Nu ştiu dacă am fost în preajma chivotului, nu l-am “simţit”. În schimb, am simţit că intru pe un tărâm superb unde legenda se împleteşte cu istoria dând omenirii nişte locuri extraordinare… Fusesem doar în Aksum, urmau Debre Damo, mănăstirile sculptate în stâncă al Tigray-ului şi mai ales “coroana” cea mai preţioasă – Lalibela !

Citiți și:

Jurnal etiopian:Ținutul din Stăpânul Inelelor este in Etiopia

Jurnal etiopian: Bucovina Etiopiei

Jurnal Etiopian: Cum e să ai o farfurie în buză

Jurnal Etiopian: Africa de la Discovery

Jurnal etiopian: La șuetă cu un rege

În spatele ultimei cortine de fier: În căutarea pantalonilor pierduți

Cum să înveţi o limbă străină mai uşor, mai rapid şi…gratis

Tags:



Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger