Filosofia de afaceri a firmei de salubritate din Buzău – RER Ecologic Service, parte a grupului RER administrat până în decembrie 2004 de democrat-liberalul Cezar Preda – pare ruptă din commedia dell’arte. Chiar dacă s-a retras după ce a fost ales în funcţia de deputat, Preda rămâne unul dintre stăpânii pentru care acţionează actualul director, Liviu Mocanu.
de Oana Dan şi Vlad Stoicescu (Dela0.ro)
Un Pulcinella modern, dar teribil de clasic în acţiune, Liviu Mocanu conduce firma de salubritate la care consiliul local deţine 7% şi este, în acelaşi timp, consilier judeţean din partea PD-L şi preşedinte al Comisiei pentru servicii publice, comerţ şi agricultură din Consiliul Judeţean Buzău. Funcţie de la înălţimea căreia nu numai că veghează peste piaţa pe care operează afacerea la cârmă căreia stă, ci şi poate influenţa voturile din CJ.
Conform Agenţiei Naţionale de Integritate, conflictele de interese pentru consilierii locali şi judeţeni sunt prevăzute în Legea administraţiei publice locale din 2001, articolul 47 al acesteia statuând faptul că „nu poate lua parte la deliberarea şi la adoptarea hotărârilor consilierul care, fie personal, fie prin soţ, soţie, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului”.
Liviu Mocanu a tras însă de toate sforile pe care le-a avut la dispoziţie pentru a bloca aprobarea unui proiect de management al deşeurilor la nivel judeţean. În punctul în care Buzăul riscă efectiv să piardă cele 54 de milioane de euro nerambursabile pe care le-ar fi primit din Programul Operaţional Sectorial de Mediu (POS Mediu), consilierul PD-L a trebuit să cedeze. Timpul „câştigat” se poate dovedi însă decisiv. Mocanu şi-a convins colegii de partid şi de consiliu judeţean să respingă proiectul de şase ori, apărând, în acelaşi timp, interesul de business al firmei pe care o conduce şi care deţine monopol asupra serviciului de salubrizare din municipiul Buzău. Monopol ce ar putea fi spart, în condiţiile în care un sistem integrat de management al deşeurilor vine la pachet cu obligaţia de a organiza o licitaţie publică pentru selectarea operatorului de salubritate.
Tăiat şi adoptat
Abia după intervenţia ministrului Mediului, susţin surse locale, master planul judeţean pe deşeuri a fost adoptat. Nu înainte însă de a fi ciuntit în câteva puncte cheie: construcţia unui depozit ecologic şi, posibil, o staţie de sortare prevăzute în proiectul iniţial au dispărut. Liviu Mocanu a pledat, simplu, pentru inutilitatea apariţiei unei noi gropi ecologice, din moment ce depozitarea deşeurilor se poate face la actuala groapa administrată de o firmă care face parte din grupul RER.
Depozitul conform din comună Gălbinaşi – operat de RER Servicii Ecologice – va putea primi gunoiul judeţului până în 2023, consilierul Liviu Mocanu asigurându-se că afacerea va fi lăsată pe mâna administratorului actual. Cu alte cuvinte, Mocanu a avut grijă ca robinetul să rămână deschis pentru cealaltă firmă a grupului, care taxează la groapa tonă de deşeuri cu 46 de lei, bani ce ajung tot în portofelul RER. Nonşalant, directorul general al operatorului de salubritate din Buzău recunoaşte faptul că a pledat în şedinţele Consiliului Judeţean pentru scoaterea din Master Plan atât a depozitului ecologic (posibil concurent celui deja existent la Gălbinaşi), cât şi a unei staţii de sortare. Astfel, master planul judeţean, frământat de Mocanu precum un cozonac de Crăciun, a primit undă verde doar pentru patru staţii de transfer şi sortare şi pentru două de compostare.
Răsplătit cu o prelungire de 12 ani a contractului
Mişcările tectonice iscate la Buzău de interesele RER şi complicitatea PDL mai au însă o miză. Contractul semnat de operatorul de salubritate cu municipalitatea expiră în 2012. Directorul Mocanu, neobosit în a asigura fluxul financiar în buzunarele firmei, a cerut recent prelungirea înţelegerii, motivând că va cheltui 7 milioane de euro pe o staţie de sortare. “Investiţia necesită 12 ani pentru a fi amortizată”, a fost argumentul. Surse din consiliu ne-au declarat, la începutul lunii octombrie, că proiectul de hotărâre există deja şi ar fi urmat să fie aprobat până la finalul lunii noiembrie. La momentul publicării acestei anchete, arhiva hotărârilor de consiliu local nu listează o astfel de decizie. Recent, însă, o echipă formată din consilieri locali şi angajaţi ai RER a mers la Timişoara, într-o vizită de lucru la staţia de sortare făcută de o altă firmă din grupul RER, Retim Timişoara. Firma care, pentru investiţia sa, a fost recompensată de autorităţile de pe Bega cu o o prelungire a contractului până în 2039.
Interesant e faptul că modelul de investiţii preferat de RER presupune co-finantarea proiectelor sale prin accesarea banilor de la Fondul de Mediu. Cea de-a doua celulă de depozitare a deşeurilor construită la Gălbinaşi a fost ridicată cu un ajutor nerambursabil de 40% venit din acest fond, sumele destinate construcţiei efective intrând la final în buzunarele Conprif, executantul lucrării. Societatea e controlată de omul de afaceri Constantin Ghiveci, bun prieten cu preşedintele organizaţiei PDL din Buzău, Cezar Preda. La fel, o investiţie dedicată unei staţii de sortare va solicita sprijin financiar, într-o schemă paradoxală în care operatorul de salubritate îşi asumă puţine responsabilităţi, dar solicită beneficii integrale.
Colectarea selectivă blocată de ţigani
Din taxa de salubritate pe care o colectează de la populaţie (la finalul lunii septembrie, aceasta a fost majorată prin hotărâre de consiliu local, invocându-se preţul carburantului şi inflaţia), RER a cheltuit 30.000 de euro pe 30 de clopote de colectare selectivă, montate în colaborare cu Intersemat – o asociaţie care preia răspunderea reciclării deşeurilor de ambalaje în numele producătorilor, condusă de Jeanina Preda, soţia lui Cezar Preda. Sticlă, plasticul, metalul şi hârtia colectate de aici sunt teoretic valorificate de RER şi raportate de Intersemat ca ţinte îndeplinite în numele producătorilor pe care îi reprezintă. „Astea sunt de poze dacă vreţi. Lumea nu aruncă civilizat”, spune directorul RER, adăugând că este imposibilă colectarea selectivă din cauza ţiganilor care fură din containere şi le distrug.
Totuşi, firma colectează, printr-un sistem de pubele separate instalate în zonele rezidenţiale, în jur de 11 tone de hârtie şi carton pe lună şi alte câteva tone de PET-uri. În rest, raportările oficiale pe subiect se fac pe hârtie, „din procenti”, după cum recunoaşte stâlcit Mocanu. Şi tocmai din cauza lipsei unui sistem eficient de colectare selectivă, gunoiul ajunge tot la groapa, ceea ce face imposibilă pentru municipalitate atingerea unei alte ţinte: aceea de a reduce cu 15% volumul de deşeuri municipale depozitate. Efectul este pecuniar, fiecare tonă depusă peste tinta stabilită fiind taxata, prin lege, cu 100 de lei. Aşa a ajuns primăria Buzău să fie datoare cu vreo 2 miliarde de lei la Fondul de Mediu, informaţie confirmată de directorul Gărzii de Mediu Buzău, Carmen Ichim.
Aceste taxe impuse pe depăşirile înregistrate de autorităţile locale (responsabile de respectarea tintelor, chiar dacă au concesionat prin delegare serviciul de salubritate) sunt destinate investiţiilor în mediu, RER fiind una dintre firmele care a accesat astfel de fonduri în trecut. Staţia de sortare a grupului va fi cel mai probabil dezvoltată pe aceeaşi matriţă: banii plătiţi de toţi buzoienii la bugetul local vor fi folosiţi pentru achitarea taxei la Fondul de Mediu, urmând să se întoarcă – ca investiţie de data asta – în obiectivele private ale RER. Care se simte deja îndreptăţit să solicite prelungirea contractului cu primăria, din necesităţi ce ţin de siguranţa afacerii şi de nevoia de amortizare.
În plus, Cezar Preda îşi va putea completa CV-ul substanţial postat pe site-ul Camerei Deputaţilor. Mai exact, la capitolul „Proiecte de cercetare-dezvoltare-inovare obţinute pe bază de contract/grant”, acolo unde deja şi-a asumat, negru pe alb, construcţia depozitului ecologic de la Gălbinaşi, a staţiei de transfer de la Râmnicu-Sărat şi „popularizarea activităţilor de colectare selectivă a deşeurilor prin difuzarea unor cărţi de colorat în grădiniţele şi şcolile generale din municipiul Buzău” pentru care au fost cheltuiţi 45.000 de euro din Fondul de Mediu.
Foto: sxc.hu
Acest material jurnalistic a fost realizat cu sprijinul Fundaţiei Soros România, în cadrul programului Jurnalism de investigaţie în slujba interesului public. Conţinutul acestui material nu reprezintă poziţia oficială a Fundaţiei Soros România. Acest articol a fost preluat de pe site-ul partener Dela0.ro.
Puteţi citi şi primele episoade ale acestei serii de investigaţii:
Cum petrec băieţii deştepţi gunoaiele la groapă
“Casablanca” românesc: o afacere eşuată la Galaţi
“La un depozit ecologic, ciorile mor de foame”
2 comentarii
Pingback: Afacerea “Incineratorul” promite contracte beton | TOTB.ro - Think Outside the Box
Pingback: “Nu e, dom’le, nicio chiftea!” | TOTB.ro - Think Outside the Box