IULIUS MALL PARK sau un nou parc Gezi?

1

Primarul Emil Boc a susținut în conferința de presă de ieri titulatura de Iulius Park pe motiv că Iulius Mall investește în “spațiul public” (ascultă-l pe jurnalistul Cristian Todea). În logica aceasta, dacă Banca Transilvania va mai investi în amenajări în Parcul Central să nu ne mirăm că denumirea se va schimba în Parcul Băncii Transilvaniei. Denumirea de Iulius Park apare pe sute de metri de panouri așezate în jurul Lacului Gheorgheni Vest, panouri care protejează nu atât amenajările pietonale din jurul lacului, cât clădirile de 10 etaje și de 4 etaje care urmează să fie ridicate de Iulius Mall.

 

iulius-mall-park (1)

de Adi Dohotaru (Slicker.ro)

 

Primăria Cluj a anunțat la finele anului 2012 că firmele clujene pot adopta un spațiu verde, beneficiul pentru firme fiind că pot să își așeze logo-ul pe acel spațiu. Închipuiți-vă că o vor face într-un mod la fel de grotesc ca Iulius Mall și vor acoperi sute de metri cu logo-uri comerciale!

După ce a fost privatizat aproape tot în colonia denumită România, urmează spațiile verzi, pe motiv că nu sunt aducătoare de profit, într-un sistem în care orice logică în afara câștigului imediat este condamnată din start să devină marginală sau „discurs cultural”. Legitimarea privatizării are loc și pentru că efectiv nu mai există nicio urmă de încredere în autoritățile publice și nu ar trebui să ne mire asta atâta timp cât autoritățile sunt în primul rând colectoare de taxe și impozite în beneficiul rulării capitalului de către jucători puternici privați, mai ales din zona construcțiilor și finanțelor. Dar în loc de a căuta modalități pentru un control civic mai extins asupra autorităților statului, se preferă demantelarea lui și a bunurilor comune în beneficiul câtorva privilegiați ai sistemului.

Revendicări mai consistente pentru re-crearea unui spațiu public în jurul Lacurilor Gheorgheni s-au formulat din 2010. 500 de iubitori de mișcare au semnat o petiție inițiată de mine și Runners Club în care ceream pistă de atletism în jurul lacului, care ar fi dus la stoparea sau măcar limitarea traficului auto. Apoi, în campania SOS Lacurile Gheorgheni s-a accentuat necesitatea stopării traficului auto și a regândirii zonei ca spațiu public prin diverse petiții și evenimente stradale. A fost îmbucurător să vedem și mobilizări largi pentru Cluj, așa cum au fost cei 500 de bicicliști ce au înconjurat Lacul Gheorgheni  și au transmis că vor ca acel spațiu să devină unul al pietonilor, alergătorilor și bicicliștilor și nu al mașinilor care intră în parcarea mall-ului. În urma presiunilor grupului informal SOS Lacurile Gheorgheni, Iulius Mall și primăria au acceptat stoparea traficului auto. În urma activismului civic, primăria a condiționat primirea avizelor pentru construcții de către Iulius Mall prin realizarea unor amenajări publice.

În ciuda micului succes civic al stopării traficului auto, ce nu apare în discursul mainstream e faptul că asistăm la un jaf de proporții al avutului public. Iulius Mall se obligase prin contract să amenajeze lacul încă de la concesionarea spațiului pe care s-a construit mall-ul. Contractul însă nu a fost respectat, deși înțelegerea parafată între autorități și investitor presupunea redevențe foarte mici percepute de către stat, care ar fi permis Iulius Mall să investească fără probleme în spațiul public pe baza profitului obținut. Primăria și Consiliul Județean nu doar că nu au obligat Iulius Mall să respecte acel contract, dar au mai permis mall-ului să construiască alte două clădiri în fostul Parc al Tineretului. Apoi, deși spațiul public a fost revitalizat ca urmare a unor presiuni civice, el se numește Iulius (Mall) Park și nu Lacul Gheorgheni Vest, Parcul Tineretului (vechea denumire), Parcul Est (denumirea dată de arhitectul Vasile Mitrea pentru un proiect de parc de peste 150 de hectare) sau, de ce nu, să fie acceptată denumirea de SOS Lacurile Gheorgheni, ca modalitate simbolică de încurajare a activismului cetățenesc. Numele de Iulius Park apare în lipsa oricăror dezbateri publice, propuneri care au fost refuzate oricum de autorități.

Ce e mai interesant e că denumirea „noului” parc apare în contextul în care Iulius Mall nu a concesionat spațiile publice unde amenajează o zonă de relaxare. Acestea aparțin de drept primăriei, iar aleea prohibită de acum încolo traficului auto nu are cum să fie concesionată către Iulius Mall pentru că drumurile fac parte din domeniul public. Deci, Iulius Mall și-a apropriat efectiv abuziv numele unui spațiu public, lucru pe care orice autoritate publică, dacă nu ar avea diverse interese pecuniare particulare prin membri ai aparatului administrativ, ar trebui să îl sancționeze.

Deși acest loc ar putea fi un fel de Parc Gezi de lângă Piața Taksim, așa cum s-a întâmplat în Istanbul, prin crearea unui spațiu autonom, aflat în conflict cu logica profitului cu orice preț a autorităților și corporațiilor, zona lacului, dacă nu intervenim, va fi anexată mall-ului. Vom avea târguri în aer liber de vândut diverse branduri, promoții la nenumărate produse, indicatoare și logo-uri care să ne îndrepte spre mall.

Propunerea mea este să ne redobândim acel spațiu prin activism civic și să începem prin a găsi denumiri alternative pe care să le postăm pe panourile cu Iulius Park, pe sutele de metri ale noului „zid” corporatist, mult mai periculos decât zidul ponosit al statului, datorită zâmbetului său larg, suplu, cuceritor și sănătos cu care vrem adesea să ne identificăm.


Un comentariu

  1. Pingback: SOS Györgyfalvi-tavak: civil alternatíva kéne a Julius Park elnevezésre » Think Outside The Box

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger