Iubirea cărţilor bune şi performanţa intelectuală

11

Performanţa intelectuală provine atât din capacitatea biologică individuală, din antrenamentul intelectual, cât şi din cunoaşterea acumulată pe parcursul existenţei umane. În Lumea actuală în rapidă schimbare, doar învăţarea şi perfecţionarea de-a lungul întregii vieţi face posibilă “rămânerea pe val”. Pentru performanţe notabile, a priori este nevoie ca plăcerea să fie produsă de munca intelectuală pe care o depui. Când răsfoieşti o carte nouă remarci prospeţimea tiparului prin arome de hârtie şi cerneluri; la o carte veche vei adulmeca trecerea timpului, inspirând atmosfera irepetabilă a tomului.

de Peter Lengyel

Întorcând lent câte o filă, se desluşesc imagini, fotografii, desene, grafice, o iconografie care te face să-ţi imaginezi locuri şi întâmplări, interrelaţionări bănuite sau surprinzătoare, sentimente… umane. Cărţile-bune pot fi trăite, iubite şi integrate în sufletul tău, învăţăminte de la părinţi-spirituali care au trăit poate în urmă cu secole sau milenii, cărţi care îţi transferă esenţa rezultatelor capacităţii cognitive umane. Cărţi captivante care nu au cuvinte în plus sau în minus, ci au cursul fluent al gândirii performante, oglindire a unei genialităţi manifeste: volume concepute de minţile sclipitoare ale trecutului pentru elita viitorului. Săgetări ale intelectului peste întinderi şi timp, constatări şi dileme, înţelegerea realităţilor din care facem parte.

Nişte idei scrise pe hârtie, totuşi uriaşă a fost influenţa acestor cărţi-adevărate, încât Lumea noastră are capacitatea tehnico-ştiinţifică rezultată în mod fundamental din activitatea unor infinitezimal-de-puţine exemplare umane! Imaginea noastră actuală asupra realităţii este în mare parte rezultatul gândirii şi scrierilor câtorva genii deschizătoare de drumuri, a celor care au schimbat unghiuri de vedere, paradigme, moduri de interpretare a datelor primare, încât au revoluţionat întregi domenii ale cunoaşterii. Înainte şi după Aristotel, pre şi post Copernic, înainte sau în lumina oferită de Darwin sau Einstein, progresul înţelegerii nu a fost dat de marile mase gălăgioase vocal dar mute intelectual, ci de câţiva creatori de cunoaştere aparţinând elitei intelectuale adevărate. Ce şansă incredibilă este să ai acces la astfel de surse de cunoaştere, şi totuşi extrem de puţini sunt cei care observă oportunitatea şi au capacitatea de a o fructifica…

Există multe cărţi deoarece “hârtia nu poate riposta”, când talente-neînţelese se revarsă în torente clocotinde. Extrem de important este deci modul în care selectezi volumele cărora le vei aloca din timpul tău atât de valoros, din energia şi viaţa ta. Cum poţi învăţa modul prin care decizi dacă vei citi o anumită carte sau o vei depune lângă lemne şi surcele? O variantă fezabilă este să ceri sfaturi, recomandări, de la cei pe care îi consideri ca având expertiză în domeniile care te interesează.

Numele autorului, titlul lucrării sau designul coperţilor, sau orice altceva, dacă te conving sa începi a citi, înseamnă că ai o speranţă de la acea carte: speranţa că te va îmbucura, te va face mai fericit, mai cunoscător. Citeşti rând pe rând cuvinte şi se conturează idei, argumentaţii, deducţii logice, cursuri de gândire… fenomene de amploare sau detalii… înţelegi esenţialul din ce a putut oferi până acum capacitatea de raţionare şi creaţie intelectuală a omului. Interpretezi şi reinterpretezi mesajele unui om care a avut o altă experienţă relevantă, într-un loc şi timp diferit de cel al tău, sau poate chiar lângă tine. Dacă totul merge bine, vei continua lectura până la finalulul textului, ceea ce este o reuşită atât pentru tine cât şi pentru autor, astfel că aveţi o împlinire comună. După citirea şi înţelegerea ideilor din câteva mii de cărţi-adevărate, este posibil să apară o brumă de înţelepciune care să îţi arate cam pe unde te situezi în Lume. Desigur, între cărţile-adevărate nu pot fi incluse romane de duzină sau alte mizerii tipărite, ci acele lucrări care au fost realizate de intelectuali de vârf, şi mai cu seamă capodopere create de marile genii ale speciei noastre umane: lucrări ştiinţifice, filosofice, artă…

Dacă ai ocazia să citeşti cărţi de la Oxford University Press sau altele asemenea, vei înţelege ce înseamnă Carte, dar pentru asta trebuie sa cunoşti foarte bine engleza. Valori sunt desigur nu doar tratatele de strictă specialitate publicate în “limbi de circulaţie”, colcăind de formule hipercomplicate şi poate chiar ‘rupte de realitate’ ori cele scrise în jargonul ermetic-închis al ultraspecializărilor care tratează “totul despre nimic”. Un autor capabil de a scrie pe înţelesul intelectualilor de orice specialitate, oferă şanse de deschidere unui domeniu dealtfel închistat. Există şi traduceri bune. Când citeşti cărti ale lui Darwin, constaţi cât de bine sunt ele scrise (respectiv traduse în limba română). Citind Albert Einstein “Cum văd eu lumea”, vei avea revelaţia nu a unui fizician desigur genial, ci mai cu seamă a omului care se preocupă de societatea în care existăm… din care facem parte. Departe de a fi un savant pierdut printre ecuaţii, se vede omul plin de vitalitate, care îşi pune întrebările pe care le avem cu toţii, şi încearcă să le ofere răspunsuri aflate în concordanţă cu o gândire ştiinţifică ancorată în realitate. Ce poate fi mai înălţător decât a citi şi a înţelege o astfel de Carte? Pe lângă cărţile ştiinţifice, uneori poţi răsfoi şi câte un volum Art Nouveau, poţi parcurge proză beletristică, sau versuri cum ar fi cele ale lui Francois Villon, spre exemplu “Baladă despre fiul nimănui”… o scriere impresionantă.

Dacă nu ar fi existat tezaurul cunoaşterii înmagazinate în cărţile-bune, sigur că civilizaţia noastră nu putea să ajungă la performanţele atinse până acum. Evident, aceste cărţi nu sunt pentru cei mulţi: pe lângă marea masă a celor care “nu citesc şi nu cuvântă”, există oameni simpli care se rezumă la răsfoirea maculaturii fără nici o consistenţă, dar există şi norocoşii care au avut ocazia să-şi cultive gusturile pentru valorile-reale. Nu te poţi aştepta de la puhoaie de exemplare conspecifice să aibă preocupări rezervate elitelor intelectuale, a oamenilor care populează medii selecte meritocratice, în care accesul nu se face “nici măcar” pe bază de cont bancar, nici pe bază de provenienţă. Oare câţi şmecheraşi, politruci şi câte târfe perfide exuberau pe vremea lui Aristotel… dar au dispărut fără a lăsa măcar un vag semn al existenţei.

Chiar şi în era internetului, cărţile publicate la editurile de renume reprezintă o sursă de informare incomparabil mai coerentă, mai serioasă şi mai credibilă decât orice “variante” electronice. Desigur, ca “materiale ajutătoare” interesante sunt şi canale TV de gen Discovery sau reviste gen National Geographic dar totuşi acestea fără suportul oferit de gândirea cristalizată în mod sistematic în marile tratate, nu pot reprezenta decât un caleidoscop colorat dar lipsit de orice coerenţă internă. Preţul cărţilor? Uneori aparent mare, dar în realitate este nesemnificativ faţă de plăcerea pe care ţi-o oferă citirea celor adecvate momentului. Desigur, trebuie să investeşti timp şi energie în parcurgerea lor, iar astfel plebeilor le rămân accesibile doar lucrurile simple şi banale… Există deci costuri, dar ele sunt nesesizabile faţă de puterea intelectuală pe care ţi-o oferă o astfel de cunoaştere. Fără înţelegere, cunoaştere, orice acţiune este lipsită de performanţă sau de relevanţă… iar astfel de exemple falimentare putem vedea destule, de la acţiuni simple-individuale, la cele de grup, până la strategii statale.

Poate vei simţi cândva că şi tu ai ceva de zis. Poate nu pentru cei mulţi, ci pentru cei puţini, care contează. Vei scrie, aşa cum doar tu o poţi face, ceea ce crezi că merită să fie afirmat, arătat, cunoscut. Pentru ce? Când vei auzi un copil întrebând: “cum de aţi putut face o asemenea carte?”… şi tot despre acel volum un academician îţi va zice: “excelentă lucrare!”… înseamnă că ai nişte semnale: poate că a meritat. Deci, te gândeşti să mai creezi una, mai interesantă, mai aproape de perfecţiune, mai aproape de ceea ce ai spera să devină valoare care persistă în timp.

© dr. Peter Lengyel

Acest articol a fost preluat de pe site-ului dr. Peter Lengyel


11 comentarii

  1. Frumos scris, insa e al dracu de elitist tipul asta. In loc sa incurajeze lectura generalizata, el pare sa limiteze cercul cunoasterii la o mana de “baieti destepti”.

  2. Pingback: Filmul Documentar despre Natură – cum este la noi și cum ar putea să fie | TOTB.ro - Think Outside the Box

  3. Pingback: Comunicarea Naturii în Era Digitală | TOTB.ro - Think Outside the Box

  4. Pingback: Javre | TOTB.ro - Think Outside the Box

  5. Pingback: Animal Sălbatic în Iarna Carpatină | TOTB.ro - Think Outside the Box

  6. Pingback: Pe tati îl mânâncă un animal mare! | TOTB.ro - Think Outside the Box

  7. Pingback: Omul și niște zăpadă… | TOTB.ro - Think Outside the Box

  8. Pingback: Vânătoarea: crimă împotriva biodiversității | TOTB.ro - Think Outside the Box

  9. Pingback: Fată Verde cu Părul Pădure | TOTB.ro - Think Outside the Box

  10. Pingback: Ecologismul Politic pentru Viață Umană Sustenabilă | TOTB.ro - Think Outside the Box

  11. Pingback: Ecologismul ca opţiune politică | TOTB.ro - Think Outside the Box

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger