Învăţarea în somn este posibilă

Un studiu realizat de cercetători de la Institutul Weizmann (Israel) şi publicat în revista Nature Neuroscience arată că oamenii pot asimila informaţie nouă în timp ce dorm şi, mai mult decât atât, acest lucru le poate modifica, inconştient, comportamentul când sunt treji. Experimentul care a demonstrat acest lucru s-a bazat pe sunete şi arome.

 

 

Experimentele legate de învăţarea în timpul somnului au fost mereu dificil de realizat; era nevoie de întrunirea mai multor condiţii esenţiale, precum ar fi: subiecţii testelor să fie într-adevăr adormiţi şi să rămână adormiţi pe durata experimentului. Multe teste au eşuat în a oferi informaţii valide care să aducă un răspuns concret întrebării care măcina lumea ştiinţifică: putem învăţa în somn? Studiile au adus mai degrabă informaţii despre rolul şi importanţa unui somn odihnitor în procesul de învăţare, de consolidare a memoriei, dar nu despre faptul dacă creierul unui adult, în timp ce persoana doarme, poate asimila informaţie nouă.

Echipa coordonată de profesorul Noam Sobel (de la institutul menţionat) a ales, ca metodă experimentală, să lucreze cu sunete şi mirosuri (combinate într-o formă de condiţionare). Subiecţii testelor, adormiţi, au fost expuşi unor sunete şi apoi unor mirosuri. Scopul a fost ca aceştia să emită acelaşi tip de răspuns faţă de sunet ca şi faţă de miros. „Combinarea” sunetelor cu mirosurile prezintă avantajul că nu trezeşte subiecţii, dar creierul le poate procesa; iar, în cazul mirosului, perceperea este clar vizibilă din cauza mişcării nărilor, care se petrece chiar şi când dormim, dacă simţim un miros (adulmecarea).

Cercetătorii au descoperit că comportamentul creierului „adormit”, în cazul mirosurilor, este similar celui al creierului treaz: inhalăm adânc când simţim o aromă plăcută, dar ne oprim din a inhala dacă mirosul care ne înconjoară este unul neplăcut. Acest lucru s-a observat atât pe subiecţii treji, cât şi pe cei adormiţi. În timpul experimentului, subiecţii au dormit într-un laborator, unde au fost permanent monitorizaţi. Dacă se trezeau, fie şi pentru o clipă, rezultatele erau compromise şi munca trebuia reluată. În timpul somnului, ei au fost mai întâi expuşi sunetului, apoi mirosului. Fiecărui sunet i-a corespuns un anumit miros, mai plăcut sau mai neplăcut.

Ulterior, au fost puse doar sunetele pentru cei adormiţi, fără a mai fi însoţite de mirosuri. Însă subiecţii au reacţionat la sunete similar modului în care au reacţionat la mirosurile care le însoţiseră iniţial. A doua zi, treji, subiecţii au fost din nou expuşi sunetelor respective, tot fără miros. Deşi nu aveau nicio amintire conştientă a experimentului de cu o noapte în urmă, oamenii au reacţionat exact ca şi în somn: la auzul tonului care fusese însoţit de un miros plăcut, au inspirat adânc, iar la auzul sunetului care fusese însoţit de un miros neplăcut, au inspirat scurt şi superficial. Cercetătorii vor să continue studiile: „Acum, că ştim că un anumit tip de învăţare în somn este posibil, vrem să descoperim unde îi sunt limitele şi ce informaţie poate fi învăţată în somn, respectiv ce tip de informaţie nu poate fi asimilată în timpul somnului”, au declarat autorii studiului.

 

Sursa şi mai multe detalii: Science Daily