Întrebarea viitorului: sunt insectele soluția pentru lipsa de hrană preconizată la nivel global?

0

O incursiune culinară a jurnaliștilor de la The Ecologist la o fermă de melci le-a adus concluzii surprinzătoare: consumul de carne de melc a crescut simțitor în ultimii ani. De fapt, spun proprietarii fermelor, a crescut atât de mult, încât ei abia țin pasul cu cererea. Astfel că, se întreabă The Ecologist, de ce nu ar fi insectele următorul pas în alimentația globală?

 

Insectele sunt bune pentru organism și pentru mediu, deoarece creșterea lor necesită foarte puțină energie, mai ales comparativ cu energia necesară producției altor tipuri de carne. Potrivit unor rapoarte ale ONU, insectele (deja intrate în meniul unor popoare) sunt o sursă de proteine mai bună decât carnea de vacă, porc sau oaie. Consumul de insecte ar ajuta și la stoparea tăierilor de păduri (în fond, condițiile oferite de păduri sunt exact cele necesare insectelor). ”Amprenta insectelor este categoric mult mai mică decât a altor animale crescute pentru carne”, confirmă Patrick Durst, de la organizația pentru hrană și agricultură a ONU (FAO). Potrivit acestuia, insectele sunt de șase ori mai eficiente decât vitele și de două ori mai eficiente decât porcii sau puii în transformarea hranei necesare lor în țesut potrivit pentru consumul uman.

Totodată, insectele emit mult mai puține gaze de seră în timpul creșterii (sau al procesării) decât animalele crescute pentru carne. Iar dacă ne uităm la istoricul unor popoare, multe au consumat și consumă încă insecte. În fapt, numai în cultura Vestului această practică a dispărut. Documentele FAO indică faptul că, în prezent, cel puțin 100 de țări din lume consumă insecte în mod constant, ca parte a bucătăriei normale – acest lucru se întâmplă mai cu seamă în Africa, Asia, Oceania, dar și în America Latină. Sunt peste 1.600 de specii de insecte consumate de oameni în aceste regiuni. Cele mai comune ”gustări” constau în gândaci, furnici, lăcuste, greieri, viespi și viermi de mătase.

Consumul de melci este în continuă creștere în Occident

 

Ar putea fi insectele soluția pentru problema lipsei de hrană preconizate să amenințe în curând omenirea, care tot crește în număr? Sau, în cuvintele jurnaliștilor de la The Ecologist, ar putea mâncatul de gândaci să salveze lumea de la foamete? Răspunsul înclină să fie da. FAO consideră că insectele pentru consum uman pot fi crescute în ferme relativ mici, cu resurse limitate, deci ar fi foarte la îndemâna oricui. Astfel, într-o lume în expansiune, care se chinuie să își hrănească toți locuitorii, avantajul creșterii insectelor ar fi uriaș. Patrick Durst spune că, în Asia, fermele de insecte sunt deja o industrie profitabilă, aflată în creștere. Consumul de insecte a crescut notabil în regiuni asiatice, precum Thailanda, unde s-a simțit un adevărat ”boom” în acest sens (atât al consumului, cât și al producției). Peste 15.000 de fermieri erau implicați în această industrie încă de acum șase ani, spune Durst, iar câștigul lunar al unui fermier din acest tip de activitate ar fi undeva la o mie de dolari pe lună (un venit mare în zona rurală din Thailanda).

Nu cu mult timp în urmă, consumul de pește crud era de neimaginat pentru Occident

 

Așadar, conchide The Ecologist, cel puțin în teorie, ideea de a adăuga insectele și moluștele în dieta noastră este grozavă: sunt ușor de produs, hrănitoare și prietenoase cu mediul. Sunt o sursă de venit pentru economiile sărace ale lumii și ar putea reprezenta soluția la problema lipsei de hrană. Însă, totuși, cât de realistă ar fi ideea pentru lumea occidentală? Cât de pregătiți sunt occidentalii să consume gândaci din farfurii? ”Cred că nu ar trebui să diminuăm perspectivele schimbării obiceiurilor alimentare în viitor. În fond, nu cu multă vreme în urmă, oamenii din Europa și America de Nord nu concepeau să mănânce pește crud, dar acum consumă sushi fără probleme. Deocamdată, FAO admite că hrănirea cu insecte nu este ușor acceptată în multe țări. Dar, desigur, există și varianta includerii insectelor în forme modificate dedicate consumului, cum ar fi făini, paste sau sosuri”, a mai explicat Patrick Durst pentru The Ecologist.

 

Sursa: The Ecologist


Leave A Reply