FânFest duce lupta pentru salvarea Roșiei Montane mai departe

“Nu credeam să apuc ziua să nu mai aud şteampurile pe dealurile astea”, spune cu nostalgie un localnic din Roşia Montană care, în ciuda bătrâneţii, îşi lucrează încă terenurile şi îşi creşte animalele cu ajutorul băiatului. El e unul dintre roşienii care nu au primit un preţ mulţumitor pentru proprietăţi de la compania Roșia Montană Gold Corporation şi care nu au vândut încă. Bărbatul nu a cedat, deşi compania nu a ezitat să-i facă viaţa grea, refuzând de şase ani să-i angajeze băiatul. Nu exclude să o facă, însă, dacă obţine un preţ bun.

de Roxana Bucată

Armonia din Roșia Montană  a cedat în fața companiei RMGC, care i-a împărțit pe roșieni în tabere: cei care și-au vândut casele, cei care refuză să vândă, cei care nu au încredere în nimeni ori cei care nu au obținut prețul corect. O mână de localnici care nu sunt de vânzare duc lupta de rezistență de la Roșia Montană împotriva distrugerii localității și a unei zone importante a Munților Apuseni prin deschiderea minei de aur a RMGC. Aceștia, membri ai organizației Alburnus Maior, sunt, după mai bine de zece ani de campanie împotriva proiectului minier, susținuți de sute de organizații și foruri științifice, dar și de persoane private care doresc păstrarea celei mai vechi localități miniere din România, atestată de aproximativ 1880 de ani.

Peste 1.000 de oameni au semnat petiția pentru salvarea Roșiei Montane într-o singură zi. Tot salvarea localității prin includerea acesteia în patrimoniul UNESCO au cerut, prin prezența lor, și cei care au venit în weekendul recent încheiat la festivalul cultural FânFest, organizat exclusiv pe bază de voluntariat în cadrul campaniei Salvați Roșia Montană. Societatea civilă s-a adunat în Munții Apuseni pentru a-i susține pe localnici în lupta lor împotriva companiei. La câteva săptămâni de la aprobarea certificatului de descărcare arheologică a masivului Cârnic și cu câteva săptămâni înainte de posibila aprobare a Legii Minelor în Camera Deputaților, care ar permite exproprierea de către titularul licenței de exploatare, participanții la FânFest au dus campania Salvați Roșia Montană mai departe.

Fiecare însemn al festivalului FânFest a fost contracarat de RMGC cu bannere prin care susținea că mineritul este salvarea, iar petrecerea ecologică în fân de pe platforma de la Tău Brazi a fost dublată de defilarea din Piața Veche a angajaților RMGC în tricouri prin care susțineau că vor minerit. “Ei sunt mercenari, trupe de ocupație, dictatori care nu știu ce e legea bunului simț, a democrației, a respectului, nu vor ca alții să aibă un cuvânt de spus, să se exprime”, spune Eugen David, președintele asociației Alburnus Maior, care consideră că, și așa, FânFest și-a îndeplinit scopul și a transmis mesajul care trebuie să ajungă la oameni – Roșia Montană are o valoare culturală inestimabilă care poate fi valorificată în beneficiul localnicilor și al turiștilor. FânFest este singurul festival care aduce un beneficiu localnicilor, spune Eugen David, pentru că lasă bani în Roșia Montană, spre deosebire de restul evenimentelor organizate de Gold Corporation care iau bani de la oameni.

Din cei 1.000 de membri ai Alburnus Maior câți erau în 2000, la înființarea asociației, acum au mai rămas 50-60, continuă preşedintele asociaţiei, care consideră însă că sunt mai mult decât suficienți pentru a ține piept companiei. “Un singur om, dacă nu pleacă, poate pune probleme”, spune el în toiul pregătirilor pentru o nouă provocare în toamnă, Legea Minelor, pe care o consideră “legea exproprierii României totale”. “De ce l-am mai împușcat pe Ceaușescu dacă tot acolo ajungem?”, se întreabă Eugen David. “Asta făcea el, multinaționalele devin un fel de dictator care ne impune cu forța dezvoltarea, nu ai voie să spui nimic. Până acum, compania susținea că proiectul este susținut de comunitate, nu este niciun localnic care să nu vrea să vândă, atunci de ce le trebuie exproprierea forțată? Se contrazic singuri”. Președintele Alburnus Maior e pregătit să fie scos cu armata din Roșia Montană dacă cei de la companie vor intra cu forța în viața roșienilor.

“Roșia e a mea, e a ta, e a tuturor”, susțin reprezentanții societății civile care vor să arate că Roșia Montană are o șansă extraordinară de a se dezvolta prin valorificarea patrimoniului cultural și natural. “Un patrimoniu de o asemenea valoare poate genera o dezvoltare durabilă a unei comunități, cu tot ce înseamnă aceasta: locuri de muncă, venituri consistente pentru membrii comunității, bunăstare și o calitate superioară a vieții”, se arată în Declarația de la Roșia Montană, semnată de Campania Salvați Roșia Montană, prin care se cere respectarea hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile, stoparea proiectului de lege a marii exproprieri naționale și valorificarea șansei de dezvoltare durabilă.

La Roșia Montană există un zăcământ de peste 300 de tone de aur, 1.600 de tone de argint și alte metale prețioase estimate la circa 7 miliarde de dolari, în funcție de prețul aurului și al zăcămintelor găsite. Proiectul minier propune cea mai mare carieră cu crater deschis din Europa și cel mai mare baraj, înalt de 185 m. Acest baraj ar trebui să susțină un lac cu o suprafață de 600 ha şi s-ar situa la 7 km în amonte de Abrud, oraș cu peste 6.000 de locuitori. Pentru extragerea aurului se vor folosi, pe parcursul celor 17 ani de exploatare, aproximativ 1.561.000 de tone de substanțe periculoase, dintre care 84.000 de tone de cianură de sodiu.