Interviu cu Peter Eckstein-Kovacs: Civismul este principala armă prin care proiectul Roşia Montană poate fi oprit

0

Omul politic Peter Eckstein-Kovacs şi-a depus astăzi demisia din funcţia de consilier al preşedintelui Traian Basescu, ca urmare a poziţiei de susţinere a proiectului Roşia Montană afişată în ultimele două săptămîni de şeful statului. Punctul de vedere al fostului consilier vizavi de proiectul minier nu corespunde cu cel al lui Băsescu, iar asta puteţi afla într-un interviu publicat de Alianţa pentru o Românie Curată.

Interviu preluat de pe ARC (Alianţa pentru o Românie Curată)

Narcis Iordache: Aţi declarat că demisia dvs are drept cauză diferendul de opinii cu preşedintele pe tema proiectului Roşia Montană. De ce vi s-a părut atît de importantă această diferenţă de opinii încît să vă determine să vă daţi demisia?

Peter Eckstein Kovacs: Opoziţia faţă de acest proiect nu este de dată recentă la mine. Şi chiar cred că este o chestiune de importanţă majoră. Un consilier nu poate să iasă în public cu alte opinii decît cele ale preşedintelui, aşa este şi normal, e şi cutuma şi poate că şi descrierea jobului. Ori în acest caz sunt prea ataşat acestei cauze ca să pot respecta această regulă şi cred că aşa a fost corect, să demisionez.

Să înţeleg că aţi dorit să vă exprimaţi liber opinia despre acest proiect, fără constrîngeri.

Mi-am şi exprimat-o. Da.

Dvs aţi discutat vreodată cu preşedintele despre acest proiect?

Am discutat, dar aici preşedintele şi-a exprimat un punct de vedere foarte categoric şi nu trebuia să se consulte cu mine. Să ne întelegem bine, eu sunt consilier pentru minorităţi. Punctul de vedere al preşedintelui a fost unul foarte categoric.

Pînă la această diferenţa de opinii, am avut încredere în ceea ce face domnul preşedinte

De-a lungul celor aproape doi ani în care aţi fost consilier al preşedintelui aţi mai avut şi alte divergenţe de opinii, pe alte teme?

Poate că au fost cazuri în care nu am fost sută la sută de acord cu decizia preşedintelui, dar preşedintele este cel care decide şi pînă acum nu a fost niciodată cazul să fie vorba despre o chestiune de suflet şi de conştiinţă care să mă îndemne să părăsesc Administraţia Prezidenţială. Eu cred că am fost acolo un sfetnic şi un consilier, iar această relaţie este o relaţie de încredere reciprocă şi, pînă la aceasta diferenţă de opinii, eu am avut încredere în ceea ce face domnul preşedinte.

Acum mai aveţi această încredere?

Eu am încredere în domnul preşedinte dar, iaăa, asta este treaba, pararea mea despre Roşia Montană este atît de divergentă şi este atît de importantă pentru mine ca să mi-o exprim că, practic, am soluţionat o problemă de incompatibilitate. Nu poţi să vorbeşti împotriva preşedintelui ca şi consilier.

A încercat preşedintele să vă determine să vă răzgîndiţi în privinţa demisiei?

Nu, cred că soluţia a fost una de bun-simţ. Nu a încercat să mă determine să mă răzgîndesc.

Dar a încercat să vă convingă să vă schimbaţi opinia cu privire la proiect?

Astea sunt nişte păreri care s-au format de-a lungul timpului şi nu cred că ar fi fost cazul să ne convingem reciproc, plus că nu am fost şi nu suntem pe aceeaşi lungime de undă în ceea ce priveşte poziţia faţă de proiect.

Cum apreciaţi poziţia pe care preşedintele a avut-o în ultimele două săptămîni cu privire la proiectul Roşia Montană?

E un punct de vedere care are în focus interesele şi rezultatele economice în primul şi în al doilea rînd. Ori pentru mine, consecinţele ecologice sunt în primul şi în al doilea rînd.

“Civismul este principala armă cu care poate fi oprit proiectul Roşia Montană”

În 2007, cînd eraţi senator, aţi iniţiat un proiect de lege care viza interzicerea cianurilor în minerit. Ce informaţii mai aveţi despre acest proiect?

A fost discutat în Senat, unde nu a întrunit majoritatea cerută – este o lege organică – dar totuşi a întrunit voturile unui număr însemnat de senatori. Este îngropat. Eu şi pe această cale fac publică decizia mea de a renunţa la orice drept de autor şi din moment ce Parlamentul discută o iniţiativă legislativă legată de Legea minelor, care în opinia mea este total anticonstituţională, respectiv să se poată face exproprieri şi în afară de cazurile de utilitate publică, ceea ce este înscris în Constituţie, eu cedez drepturile de autor oricărui parlamentar care doreşte să promoveze, să facă un amendament la iniţiativa legislativă actuală, care se discută, la Legea minelor, care este legea de bază.

Credeţi că sunt şanse să mai fie adoptat un astfel de amendament în Parlament?

Dacă eu nu aş vedea şanse de a stopa acest demers cu exploatarea aurului prin cianură atunci nu m-aş lupta. Eu cred că majoritatea covîrşitoare a cetăţenilor români nu agreează acest proiect. Ori dacă oamenii îşi exprimă acest punct de vedere, atunci politicienii poate se vor gîndi de trei ori, sau poate de patru ori, dacă să ia o masură împotriva voinţei populaţiei.

Aveţi de gînd să vă implicaţi şi în continuare în dezbaterea privind Roşia Montană?

Fără doar şi poate. Şi poate cu un aplomb şi mai mare decît pînă acum, cînd am avut oricum constrîngeri.

Ce reacţii aţi primit, în urma demisiei, de la colegii dvs de partid, de la foştii colegi de la Cotroceni şi din societatea civilă?

Reacţiile, cel puţin cele pe care le-am primit eu, sunt pozitive, ceea ce este şi normal. Însa acest lucru nu mă amăgeşte. Aici, reacţiile cu adevărat importante sunt cele de la o categorie foarte vastă de oameni care n-o să-mi telefoneze şi care n-o să-mi trimită mesaje. Important este de a activa oamenii să se exprime din acest punct de vedere, pentru că, într-adevar, este o chestiune arzătoare, importantă, nu zic de activism civic – ONG-ul a devenit un cuvînt de ocară în spaţiul public sau o parte a spaţiului public – dar civismul, să ne spunem punctul de vedere, cred că este principala armă prin care acest proiect poate să fie oprit.

“Nu cred că UDMR îşi poate permite să scoată pentru alţii o castană fierbinte şi stricată”

Atunci cînd aţi candidat la presedinţia UDMR, în programul dumneavoastră era cuprinsă şi problema proiectului Roşia Montană. Aveaţi o poziţie optimistă atunci şi spuneaţi că UDMR trebuie să îşi exprime mai hotărît opinia cu privire la acest proiect, mai ales că cele două ministere cu principalele atribuţii în ce priveşte avizarea proiectului – cel al mediului şi cel al culturii – sunt conduse de membri ai UDMR. Mai sunteţi la fel de optimist şi astăzi, după ce ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a avizat descărcarea de sarcina arheologica pentru Roşia Montană?

Optimismul moare ultimul. Nu cred că UDMR îţi poate permite să scoată pentru alţii o castană fierbinte şi de altfel stricată care este proiectul de exploatare cu cianuri în Roşia Montană. Eu cred că UDMR nu-şi poate permite acest lucru, ca atare aştept o decizie, un punct de vedere oficial politic al UDMR. În legatură cu acest punct de vedere sunt optimist. Aşa cum românilor nu le place cianura, cred că nici maghiarilor nu le place.

Dacă ar fi să faceţi un bilanţ al activităţii dvs. în cadrul Administraţiei Prezidenţiale, aţi putea enumera cîteva proiecte, activităţi în care aţi fost implicat ca şi consilier al preşedintelui? Ce lăsati în urma dvs. în ceea ce priveşte relaţia preşedintelui cu minorităţile?

Eu, în primul rînd, am fost şi sunt foarte onorat că am putut să fac parte din această echipă de consilieri care, cred eu, este de o foarte bună calitate. Raportat la minorităţi, aici poate cea mai importantă a fost relaţia pe romi, pentru că raportat la minoritatea maghiară, odată ce UDMR face parte din coaliţia de guvernămînt, a avut pîrghiile instituţionale de a discuta şi de a duce la bun sfîrşit proiectele minorităţii maghiare. Raportat la romi cred că am avut rezultate. Eu cred că şi raportat la relaţiile cu celelalte minorităţi am adus o plus-valoare în relaţia dintre preşedinte şi minorităţi. Acum ar putea să reiasă că nu am avut nicio contribuţie în ceea ce priveşte relaţia cu minoritatea maghiară, ceea ce nu este nici pe departe adevărat. Eu cred că am contribuit cu cîte ceva la formarea unei vederi nuanţate, pozitive, în Administraţia Prezidenţială, raportat la minorităţile naţionale.

Proiectul nostru se numeşte România Curată. Ce credeţi că ar trebui să facem, fiecare dintre noi, pentru a avea o Românie mai curată?

V-aţi propus un scop foarte generos. Eu, printr-o Românie curată, înţeleg de la selectarea deşeurilor pînă la o atitudine anticorupţie. Cei mai mulţi dintre noi doresc să trăiască într-un mediu curat, atît în casa noastră, cît şi în societatea noastră.

Puteţi citi şi:

Peter Eckstein-Kovacs şi-a anunţat demisia din funcţia de consilier prezidenţial din cauza Roşiei Montane

Campania Salvaţi Roşia Montană susţine demisia lui Peter Eckstein-Kovacs

Localnic din Roşia Montană: Gold Corporation mi-a blocat 10 ani din viaţă

 

Tags:



Leave A Reply