Futurologul Michio Kaku:„Va trebui să părăsim Pământul la un moment dat, pentru că alfel vom muri

14

Dr. Michio Kaku, fizician și futurolog, co-fondator al teorizei corzilor, pe care l-ați putut vedea în premieră vineri, 10 decembrie, la Discovery Science, în cadrul emisiunii „Știinta SF: Fizica Imposibilului”, vorbește în a doua parte a interviului publicat de TOTB despre posibile soluții împotriva încălzirii globale și despre existența formelor de viață inteligentă în spațiul cosmic, prefigurând și viitorul omenirii peste 1.000 de ani.

de Think Outside the Box (continuare din prima parte)

Credeti că ştiinţa are acum soluţii pe termen scurt sau mediu, pentru a rezolva sau cel puţin pentru a diminua problema încălzirii globale şi a schimbării climei?

Michio Kaku: Vă voi spune punctul meu de vedere personal în această privinţă. În primul rând, cred că următorii 10 ani vor fi haotici în materie de energie. Nu va apărea niciun înlocuitor pentru petrol, dar vom avea mai multe tehnologii concurente. Motivul este foarte simplu: petrolul este lumină solară concentrată încă din epoca dinozaurilor şi foarte eficientă. Există mai multă energie într-un litru de benzină decât în orice baterie de maşină. Deci este foarte dificil pentru tehnologiile regenerabile să intre în competiţie cu benzina. Însă preţul mediu al ţiţeiului creşte, în timp ce tehnologiile bazate pe hidrogen devin tot mai ieftine, an de an, iar eu bănuiesc că peste vreo zece ani – nu ştiu exact când, dar poate peste vreo zece ani – cele două linii curbe ale acestui grafic se vor intersecta. Preţul tot mai mare al ţiţeiului şi preţul tot mai mic al energiei solare se vor intersecta probabil peste vreo zece ani – şi atunci vom intra în epoca hidrogenului, în care vom avea energie solară, surse regenerabile de energie, celule de combustibil, tehnologii pe bază de hidrogen, care să reprezinte o competiţie economică viabilă pentru combustibilii fosili. Mai cred că, peste vreo 20-30 ani, energia generată de fuziunea nucleară va deveni o posibilitate reală – şi nu va contribui cu nimic la crearea efectului de seră. Francezii, aşa cum ştiţi, sunt ajutaţi de europeni şi de SUA şi de Asia să creeze primul reactor viabil din lume bazat pe fuziune, situat în sudul Franţei, în Cadarache, lângă Riviera Franceză. Sperăm să demonstrăm că fuziunea reprezintă o tehnologie viabilă şi economică, folosind apă de mare obişnuită pe post de combustibil.

Şi apoi, poate că zece ani mai târziu, putem spera să avem primele reactoare comerciale bazate pe fuziune. Cu alte cuvinte, până în 2020 sau cam aşa ceva, energia solară ar trebui să devină o competiţie foarte puternică pentru ţiţei. Până în 2030 ar trebui să avem deja unele dintre primele prototipuri de reactoare comerciale pe bază de fuziune. Asta înseamnă că, spre jumătatea acestui secol, pericolul încălzirii globale – să sperăm – va fi înlăturat, deci anii cei mai periculoşi sunt următorii 10 sau 20. După aceea, putem spera să intrăm în epoca fuziunii hidrogenului, în care nu va mai trebui să ne temem de încălzirea globală. Dar asta înseamnă că în următorii 10-20 ani vom arunca în atmosferă cantităţi enorme de dioxid de carbon, ceea ce înseamnă că, în final, unele oraşe ar putea ajunge sub apă. De pildă, e posibil să fim nevoiţi să ridicăm diguri în jurul Manhattan-ului, ca să evităm ca zona mai joasă din Manhattan să fie inundată când nivelul oceanului va începe să crească. Anumite oraşe ar putea fi foarte greu de salvat – de exemplu, New Orleans este situat parţial sub nivelul mării şi e foarte greu să protejăm oraşe care sunt situate parţial sub nivelul mării. Porţiuni întinse din Bangladesh sunt situate la nivelul mării şi pot fi inundate foarte uşor. Deci cred că, în următoarele câteva decenii, ne vom confrunta cu un pericol foarte mare, fiindcă epoca fuziunii solare a hidrogenului încă nu a început. Asta înseamnă că temperaturile vor continua să oscileze, unele zone vor fi inundate, altele vor fi apăsate de secetă. În unele părţi va fi foarte frig, iar în altele – foarte cald. Nivelul mării va începe probabil să crească, la nivel global, deci în deceniile viitoare ne vom confrunta cu uriaşe dificultăţi ecologice.

Credeţi că există forme de viaţă inteligentă în spaţiul cosmic?

Michio Kaku: Da, avem un episod întreg – de fapt, două episoade – despre viaţa inteligentă din spaţiul cosmic. Într-un episod încercăm să găsim viaţă inteligentă în spaţiul cosmic şi să analizăm cum ar putea arăta aceste forme de viaţă. Iar celălalt episod se întreabă ce putem face dacă aceste forme de viaţă ne sunt ostile şi vor să ne cucerească. În primul rând, sunt convins că există. Noi, fizicienii, încercăm să ordonăm aceste civilizaţii în spaţiul cosmic fiindcă noi căutăm “semnături” radio în cosmos. Le ordonăm în funcţie de tipul lor – Tipul 1, Tipul 2, Tipul 3…O civilizaţie extraterestră de Tip 1 este planetară. Se află la cel puţin 100 ani în faţa noastră. Au un sistem de comunicare planetară care seamănă cu Internetul nostru – care e un sistem telefonic de Tip 1. Au o limbă planetară, energie planetară, guvern planetar; folosesc toate resursele planetei lor, pot controla fenomenele meteo, pot modifica uraganele. Civilizaţiile de Tip 2 sunt stelare; controlează energia emisă de o stea sau poate chiar de mai multe. ”Star Trek”, serialul TV, este un exemplu de civilizaţie de Tip 2, care poate să colonizeze planete şi stele. Şi apoi există Tipul 3, adică galactic – asta ar fi ca în Războiul Stelelor sau Ziua Independenţei sau Borg. Aceştia sunt extratereştri care au colonizat cea mai mare parte din galaxie.

Şi apoi, se pune întrebarea unde sunt ei. De ce nu întâlnim civilizaţii de Tip 2 sau 3? Pentru ca ei să ajungă la noi din spaţiu, ar trebui să fie de Tip 2. O civilizaţie de Tip 1 ar putea ajunge doar cu greu la noi. Dar o civilizaţie de Tip 2 sau 3 cu siguranţă ar fi ajuns deja aici. Aşa că se pune întrebarea unde sunt. Există mai multe răspunsuri la această întrebare. Unul este: poate deja sunt aici, dar poate că sunt invizibili. Noi vom reuşi să obţinem invizibilitatea în următoarele decenii, deci dacă noi putem, ei categoric – fiind cu sute sau chiar mii de ani înaintea noastră – ar putea fi nişte extratereştri invizibili. De ce nu? De asemenea, avem un episod întreg despre “swarm bots”, în care Luna ar putea fi cea mai simplă bază pentru o civilizaţie extraterestră. Poate că extratereştrii sunt deja aici, sau poate că sunt pe Lună, sau poate că doar ne observă. Şi dacă ne monitorizează, de ce nu iau legătura cu noi? De ce nu aterizează pe peluza din faţa Casei Albe? De ce nu îşi fac reclamă? Eu tind să cred că, dacă vă plimbaţi pe un drum de ţară şi vedeţi un muşuroi de furnici, nu vă duceţi la furnici să le spuneţi: “Vă aduc tot felul de flecuşteţe şi de mărgele. Vă aduc energie nucleară. Duceţi-mă la regina voastră!” Poate chiar călcaţi pe câteva furnici. Dacă sunt atât de avansaţi, deci dacă sunt Tip 2 sau Tip 3, atunci tehnologia lor e atât de avansată, încât pe noi ne-ar considera nişte simple insecte. Nu avem să le oferim nimic. Nu le putem oferi tehnologie, ştiinţă, muzică, artă…Ce am putea să oferim noi unei civilizaţii care e cu mii sau chiar milioane de ani înaintea noastră? O civilizaţie de Tip 2 ar fi poate cu vreo 5-10.000 de ani înaintea noastră, deci poate nici lor nu mai avem ce să le oferim.

Apoi, o altă întrebare: de ce nu vor să ne cucerească? Poate că nu vor să ia legătura cu noi, dar de ce nu vor să vină aici, ca să ne fure aurul şi argintul? După părerea mea, există o mulţime de planete moarte, fără oameni sau alte forme de viaţă pe ele. Ar putea să scoată minerale, să caute în mine materiale preţioase şi resurse – dar pe planetele acelea, ca să nu mai fie nevoiţi să vină pe Pământ. Există şi alte planete dintre care ar putea alege, fiindcă, dacă sunt o civilizaţie avansată, pot să aleagă ce sistem solar să viziteze. Aşa încât, de ce şi-ar dori să ne viziteze tocmai pe noi? Dacă adresaţi unui om de ştiinţă o asemenea întrebare – “De ce nu vin să ne viziteze extratereştrii?” – cei mai mulţi ar râde la auzul acestor cuvinte şi v-ar spune că distanţa dintre stele este atât de mare, încât e imposibil ca nişte extratereştri în farfurii zburătoare şi OZN-uri să vină în vizită aici. Noi nu considerăm că e adevărat. Dacă ar fi o civilizaţie de Tip 1, ar fi foarte dificil pentru ei să ajungă pe Pământ. Ar fi cu câteva sute de ani înaintea noastră şi atunci ar intra în joc noua fizică. De pildă, am avut un episod despre nave spaţiale – cum să construieşti o navă spaţială. Am avut chiar două episoade în “Ştiinţa SF” despre cum se construieşte o navă spaţială. Discutăm despre nave spaţiale care vor exista poate la numai câteva sute de ani după noi, dar şi la câteva mii de ani după noi.

La momentul acela, vom avea poate suficientă energie pentru a stăpâni deplasarea “warp”. Aceasta este, de fapt, o soluţie a ecuaţiei lui Einstein: cu ajutorul ecuaţiei lui Einstein, putem demonstra că e posibil să ne deplasăm mai rapid decât viteza luminii. Combustibilul e destul de exotic. Ar trebui să avem energie negativă şi materie negativă, un combustibil foarte exotic. Ne-ar trebui câteva mii de ani ca să ajungem să stăpânim energia negativă şi materia negativă. Dar ecuaţiile sunt foarte clare: în principiu, te poţi deplasa mai rapid decât viteza luminii folosind ecuaţia lui Einstein, dacă poţi stăpâni energia negativă şi materia negativă. Deci, dacă vorbim de o civilizaţie de Tip 2 sau Tip 3, ei trebuie să stăpânească deja energia negativă şi materia negativă, caz în care stăpânesc deplasarea “warp” şi categoric sunt capabili să ajungă la noi, venind din spaţiul cosmic.

Nu ar trebui oare să ne ocupăm mai degrabă de probleme precum încălzirea globală sau epuizarea resurselor, înainte de a încerca să ajungem la stele?

Michio Kaku: Da şi nu. În primul rând, va trebui să părăsim Pământul la un moment dat, pentru că alfel vom muri. Pe o scară de câteva mii de milioane de ani până la câteva miliarde de ani, Pământul va muri el însuşi. Undeva în următorii zece mii de ani se va produce o nouă eră glaciară. Ultima eră glaciară s-a încheiat acum zece mii de ani, următoarea va veni peste alţi zece mii de ani, deci la ora actuală suntem între aceste două ere glaciare. În al doilea rând, la o scară de câteva milioane de ani, trebuie să ne facem griji cu privire la meteoriţii şi cometele care i-au distrus pe dinozauri acum 65 milioane ani. Acum 65 milioane ani, dinozaurii nu aveau un program spaţial. Din cauză că nu au avut un program spaţial, astăzi nu mai există dinozauri. Pe o scară de câteva miliarde de ani, poate cinci miliarde de ani, soarele va muri. Peste cinci miliarde de ani, vom avea parte de ultima noapte şi de ultima zi, apoi cerul va lua foc, oceanele vor fierbe, munţii se vor topi şi noi vom intra din nou în soare. Peste cinci miliarde de ani. Este o lege a fizicii că Pământul va muri. Întrebarea este ce vom face noi în această privinţă, pe termen scurt şi pe termen lung.

Pe termen scurt, la o scară de câteva sute de ani, trebuie să ne preocupăm de poluare şi de încălzirea globală, acestea sunt probleme reale. Dar nu uitaţi că o mare parte din tehnologia pe care o avem la ora actuală este un “produs secundar” al programului spaţial. De exemplu, miniaturizarea produselor electronice a fost o prioritate pentru programul spaţial din anii 1960, deoarece combustibilul de rachetă este foarte scump şi deci costă foarte mult să aduci orice pe orbită. Costă cam 10.000 de dolari ca să aduci aproximativ 500g de orice pe orbită, în jurul Pământului. Deci pentru a aduce un om pe orbită…Imaginaţi-vă greutatea corpului dvs. în aur pur. Atât ar costa pentru a vă aduce pe orbită. Ca urmare, asupra oamenilor de ştiinţă s-au făcut presiuni uriaşe, pentru a se produce cel mai mic computer cu putinţă, cei mai mici tranzistori, cele mai mici şi mai ieftine părţi componente. Astfel s-a impulsionat revoluţia computerelor din zilele noastre, deci trebuie să fim conştienţi de faptul că uneori, din cele mai elementare cercetări apar tehnologii de o importanţă fundamentală. De exemplu, celula de comubstibil. Mulţi cred că aceasta este un răspuns la problema petrolului, dar în realitate celula de combustibil a fost pusă la punct de programul spaţial. Acest program are nevoie de electricitate în spaţiul cosmic, iar cea mai simplă metodă de a genera energie este celula de combustibil. Aşa a fost pusă la punct, datorită programului spaţial. (Articolul se continuă în pagina următoare)

1 2

Tags:



14 comentarii

  1. Sigur ca am o parere/ La varsta mea …ar trebui sa fiu inteleapta si sa accept prezentul; viitorul ar fi o mare provocare dar cum sa ajung , acolo in cel descris de Dvs? unde , cand, pt.mine niciodata ; eu traiesc acum ,il vreau acum cand anii deja mi-s numarati .

    • Michio Kaku e intradevar fizician si inca unul care a avut contributii in teoria stringurilor. Ceea ce il face cu totul deosebit, sunt calitatatile sale de comunicator, care stie sa explice publicului descoperirile stiintei moderne. Brian Greene (fizician), Neil deGraas Tyson (astrofizician) sunt alte doua ilustre exemple, de asemenea oameni de stiinta. Ar fi extraordinar daca si la noi, macar unul sau doi fizicieni si-ar lua inima in dinti si ar prelua aceasta sarcina nobila, de a explica natura in termeni simpli. Ar fi bine, dar probabil greu… intr-o tara in care parca numai preotii ne spun ceea ce trebuie sa gandim.

  2. Alo,de pe ce planeta veniti?
    Domnul Kaku prezinta pe canalele Discovery de mult timp emisiuni de stiinta .
    Voi numai din 10 Decembrie l-ati descoperit?
    Pacat pentru cei pe care incercati sa ii duceti in eroare.

  3. @Stefan D, eu am vazut intr-un film SF ca o parte din dinozauri au plecat de pe pamant cu nave spatiale dupa care s-au intors sa-i inrobeasca pe oameni >:)
    Serios vorbind, Pamantul nu este nemuritor asta e clar. Problema este ca noi ne cam chinuim sa-i scurtam viata.
    Un lucru este cert, cucerirea spatiului impreuna cu setea de a cunoaste a omului ne vor duce departe.

  4. Pingback: A fost descoperită cea mai mare gaură neagră care poate înghiţi tot sistemul solar » Think Outside the Box

  5. Pingback: Rulourile cu viermi – o alternativă la carne, benefică pentru sănătate şi mediu » Think Outside the Box

  6. Pingback: Astronomii au descoperit cea mai veche galaxie din Univers » Think Outside the Box

  7. Pingback: Stoparea procesului de îmbătrânire. Progrese și întrebări de ordin etic » Think Outside the Box

  8. Pingback: Un telescop NASA a depistat 54 de planete prielnice vieții » Think Outside the Box

  9. Pingback: Futurologul Michio Kaku: Va trebui sa parasim Pamantul, vine era glaciara « stiintademaine

Reply To gyll Cancel Reply

Advertisment ad adsense adlogger