Industria mamelor – surogat înfloreşte, dar iscă dezbateri privind exploatarea femeilor sărace

1

Mii de cupluri care nu pot avea copii apelează la noua industrie înfloritoare din India – cea a mamelor-surogat. Multe dintre aceste cupluri nu sunt indiene, dar legislaţia statului nu interzice, deocamdată, cel puţin, angajarea unei mame-surogat de către cupluri din alte state. Problema care se ridică, însă, tot mai des, este cea a exploatării femeilor sărace, prin faptul că această industrie nu este reglementată, momentan, de niciun set de norme.

 

 

Autorităţile indiene au redactat un proiect legislativ care ar urma să impună anumite condiţii şi ar face mai dificil accesul străinilor la „închirierea pântecului” unei mame indiene. „Este nevoie de reglementare în acest sector. Dar dacă o lege în acest sens impune restricţii, cum ar fi cele care ar viza cuplurile de acelaşi sex sau părinţii unici, atunci acest lucru ar avea impact clar asupra industriei şi ar alunga mulţi clienţi din afara Indiei”, consideră dr. Sudhir Ajja, de la centrul Surrogacy India, o clinică de fertilitate din Mumbai care a „dat” 295 de copii purtaţi de mame-surogat din 2007 încoace (90% din aceştia, pentru cupluri din afara Indiei şi 40% pentru cupluri de acelaşi sex).

India şi-a deschis porţile pentru industria mamelor-surogat în 2002 şi se numără printre puţinele ţări din lume unde femeile pot fi plătite, legal, pentru a purta copilul altcuiva (Georgia, Rusia, Thailanda, Ucraina şi câteva state americane permit acelaşi lucru) prin fertilizare in-vitro şi transfer de embrioni. Tehnologia ieftină, doctorii pricepuţi, lipsa birocraţiei şi numărul mare de femei doritoare au făcut din India destinaţia perfectă pentru turismul de fertilitate, atrăgând „clienţi” din SUA, Marea Britanie, Australia, Japonia şi multe alte state ale lumii, în special din lumea dezvoltată economic. Cifre oficiale privind această industrie în India nu există, dar un studiu sprijinit de ONU (iulie 2012) a estimat că ar valora aproximativ 400 de milioane de dolari anual, în condiţiile în care în India există peste 3.000 de clinici de fertilitate. Cu banii obţinuţi în urma purtării unei sarcini, femeile din India îşi cumpără case, îşi ţin copiii în şcoală sau chiar pornesc mici afaceri. Astfel de lucruri ar rămâne un simplu vis pentru cele mai multe dintre ele dacă nu ar avea şansa de a fi mame-surogat.

O clinică de fertilitate taxează un cuplu doritor de copil cu sume cuprinse între 25.000 şi 30.000 de dolari (mult mai puţin decât în SUA, spre exemplu), iar din această sumă cam 6.500 de dolari revin mamei purtătoare. De cele mai multe ori, aceste mame purtătoare stau ascunse pe perioada sarcinii-surogat (în clinicile medicale), din cauza conservatorismului societăţii indiene, care le-ar stigmatiza. Ele spun că aleg să poarte o sarcină pentru alte persoane din lipsa banilor pentru a-şi întreţine propria familie. Grupuri activiste pentru drepturile femeilor acuză clinicile de fertilitate din India, spunând că nu sunt altceva decât „fabrici de copii” pentru cei bogaţi şi că multe femei sărace şi lipsite de educaţie din această ţară sunt amăgite de clinici să semneze contracte pe care nu le înţeleg. Şi nu e singura problemă: în mai, anul trecut, o mamă-surogat în vârstă de 30 de ani a murit după ce a născut un copil pentru un cuplu american, la o clinică din Gujarat. Moartea ei a fost catalogată drept accidentală de către poliţie.

Un studiu recent finanţat de guvernul indian arată că nu există o regulă clară privind recompensa financiară pentru mamele purtătoare şi nici asigurări de sănătate ulterioare naşterii. În unele cazuri, mamelor li se implantează mai mulţi embrioni pentru a se asigura succesul operaţiunii. Iar asta, în opinia lui Ranjana Kumari (Centre for Social Research – instituţia care a realizat studiul), înseamnă că multe femei sunt, de fapt, exploatate de această industrie. De aici şi necesitatea unei legi care să reglementeze lucrurile, să protejeze mamele-surogat, în special; este de aşteptat ca proiectul propus de lege să ajungă pe masa Parlamentului indian anul viitor. Printre propunerile sale se numără următoarele: înregistrarea şi monitorizarea tuturor clinicilor de fertilitate de o autoritate superioară; limitarea vârstelor între care o mamă poate deveni surogat la 21 – 35 de ani; asigurare obligatorie de sănătate pentru mamele-surogat; contracte autorizate notarial între mamele purtătoare şi cuplurile care plătesc purtarea sarcinii. Mulţi medici din clinicile de fertilitate indiene consideră că, deşi o reglementare este binevenită, ea va spulbera şansele multor potenţiale mame-surogat la o viaţă mai bună (financiar vorbind), în lipsa altor posibilităţi de câştig.

 

Sursa, foto şi mai multe detalii: Reuters

 


Un comentariu

  1. Pingback: INTERNATIONAL | MAMELE-SUROGAT, o afacere de sute de milioane de dolari | Gazeta de Botoșani – GazetaBt.ro : Stiri Botosani , Politica Botosani , Sport Botosani , Evenimente Botosani , Anunturi Gratuite Botosani , Muzica Botosani

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger