Acum mai bine de 20 de ani, lua nastere in Italia Slow Food, ca reactie la macdonaldizarea lumii. Intre timp, miscarea a cuprins si alte sfere sociale. Azi avem slow sex, slow travel, slow parenting sau slow art. Totul culmineaza in acest an cu o conferinta in Finlanda, Designig Slow Life, unde suntem invatati cum sa ne construim viata cu incetinitorul.
de Cosmin Popan
Conferinta Designig Slow Life, care se va desfasura la Lahti in perioada 24-25 martie, incearca sa dibuiasca mijloacele prin care viata noastra poate sa devina “mai buna, mai lenta si mai plina de sens”. Evenimentul se doreste o explorare a ultimelor tendinte din domeniul Slow Life, oferind exemple atat din domeniul academic, cat si din perspectiva beneficiarilor.
In 1986, cand McDonald’s se pregatea sa deschida un restaurant in Piazza di Spagna din Roma, o organizatie, Slow Food, a luat nastere in semn de protest fata de viteza cu care oamenii intelegeau sa se hraneasca. Miscarea a luat rapid amploare si pe alte meridiane, inclusiv in Romania ivindu-se astfel de initiative (vezi Slow Food Romania), care s-au asociat mai ales cu produsele bio autohtone.
In 1999 ia nastere The World Institute of Slowness, un Think Tank care promoveaza Revolutia Slow. “Dorim sa cultivam constiinta in modul in care sunt produse bunurile, alimentele si serviciile destinate tuturor. Dorim bunuri pentru oameni, nu pentru consumatori”, spune institutul. Principiile slow si-au gasit exprimare in domenii precum munca (slow work), calatoriile (slow travel = calatoriile facute altfel decat contra-cronometru), urbanismul, educatia, cresterea copiilor (slow parenting = cresterea unui numar mai mic de copii), tehnologia, medicina, sportul, moda, arta (slow art) sau sexul. Acesta din urma promoveaza meditatia orgasmica pentru a reda constiinta sexualitatii.
Credit foto: Reuters.
7 comentarii
Idee excelenta! Prea e marcata viata noastra de cursa contra chronometru! Din pacate e greu de pusa in aplicare dar nu imposibil si atunci ma refer la ceea ce depinde NUMAI DE NOI. De cele mai multe ori depinde de altii, asa ca…Totusi e bine sa mai incercam sa fim slow ca sa inclinam balanta contra fast. Calea de mijloc e cea mai buna, se spune, si cred asta. A SAVURA CEVA se poate numai incet,incet,incet…cu feeling…
‘Fast’-ul nu a aparut ca un trend, ci a fost o constrangere fireasca data de constientizarea costurilor de timp. Faptul ca: 1. nu traim nelimitat, 2. exista o concurenta in aproape toate sferele vietii umane, a dus la limitarea asa-zisului dead-time. Din aceasta perspectiva, cine adopta trendul ‘slow’ e automat ineficient, cu exceptia cazurilor in care trendul e scop in sine.
Fiecare are ideea proprie despre cum e mai bine sa traiasca.
Unii, pentru care banul e tinta… vor alege intotdeauna fast-food/life… Asa sint majoritatea romanilor azi… se dau de ceasul mortii sa cumpere palate, sa le mobileze regeste, sa se imbrace “de marca”… Complexul lor de inferioritate e atit de mare incit ar muri fara admiratori…
Altii, au invatat ca mai exista si altfel de valori…
In final, moartea aduce pe toti la “acelasi numitor”…
🙂 In Romania slow food/life/sex? Cred ca va mai trece ceva vreme pana atunci.
Imi si imaginez marii directori de firme ca le spun angajatilor: “As vrea ca proiectul asta sa fie gata maine, dar nu va grabiti, puteti sa il terminati chiar si peste o saptamana”
Slow food? Hmmm, atat timp cat unii sunt workaholici si trec peste mese, este greu de crezut ca in creierii lor mai exista notiunea de slow. Evident, nu toti sunt asa, unii mananca in mod normal, chiar si 30-35 de minute la o masa. Putini, dar sunt 🙂
Slow sex? Ar trebui o “revolutie” in acest domeniu. Desigur, exista arta sexulul taoist sau tantric, dar atat timp cat aceste lucruri sunt tratate drept chestii exotice, sau mai rau, ridiculizate, nu se poate pune problema de slow sex.
La modul general, este destul de greu sa schimbi ceva in mentalitatea oamenilor, sa inlocuiesti un obicei cu altul (poate mai bun). Majoritatea este reticenta la schimbare si asta se observa in “anchiloza” societatii in care traim. Cine vrea sa traiasca altfel, sa schimbe ceva (nu conteaza ce anume, nu conteaza in ce domeniu) este luat drept nebun, pus la zid, marginalizat, si in orice incearca sa intreprinda i se pun bete in roate.
Dar sa nu ne pierdem speranta, eu continui sa cred in puterea exemplului si poate ca, la un moment dat, si altii vor incerca sa adopte acest stil, fie si din curiozitate.
Cat despre numele luat, Baloo e un bun exemplu de slow life :)))
Pentru a afla mai multe despre filozifia “Slow”, recomand “Elogiul lentorii” scrisa de Carl Honore (“In Praise of Slowness”- Carl Honore). O carte foarte interesanta. Autorul incearca sa arate ca “repede” nu este neaparat sinonim cu “mai bine”. Din punctul meu de vedere, chiar reuseste.
Principiul “slow” are deja o raspandire globala.
Iar de la “Slow Food”-ul lui Carlo Petrini multi intreprinzatori romani ar putea lua exemplu. Datorita acestei miscari s-a reusit promovarea micilor intreprinztori si salvarea lor de la disparitie.
Si in Romania a luat mare avant miscarea Slow Food. In acest moment functioneaza mai multe convivia – cum sunt denumite organizatiile locale – in tara: Slow Food Bucuresti, Slow Food Bucuresti Valahia Gusturilor – care organizeaza Targul Taranului Roman la ARK Bursa Marfurilor in fiecare weekend; Slow Food Brasov orgaizatorul targului Roadele Pamantului; Slow Food Bran Moeciu, Slow Food Brusturoasa Palanca si Slow Food Turda – deruland proiecte de educatie a gusturilor in ceea ce priveste hrana buna, curata si justa; Slow Food Tarnava Mare; Slow Food Sighisoara si Slow Food Cluj. Sunt tot mai multi cei care isi dau seama ca trebuie sa ne intoarcem la radacinile noastre si sa pretuim ceea ce este bun si curat. Fiecare organizatie locala desfasoara diferite activitati. Interesati-va si sunt sigura ca veti fi incantati.
Pingback: Delaskela » Slow Life.Slow Art for a Slow Revolution