Incendiile din Indonezia, probabil cel mai mare dezastru climatic la ora actuală

0

Lunea aceasta, preşedintele indonezian Joko Widodo trebuia să se întâlnească în SUA cu Barack Obama pentru a discuta pe marginea schimbărilor climatice şi a promova Indonezia ca destinaţie pentru investitorii străini, scrie Mother Jones, urmând să se întâlnească şi cu reprezentanţi ai industriilor. Vizita sa a fost întreruptă însă de un val de incendii forestiere, rezultatul celei mai mari despăduriri de pe planetă, care joacă un rol critic în schimbările climatice.

La nivel global, exploatarea pământurilor reprezintă o sursă majoră de emisii de gaze cu efect de seră, iar cel mai mare factor în acest sens sunt despăduririle, scrie publicaţia citată – copacii înmagazinează dioxidul de carbon când sunt vii şi îl eliberează înapoi în atmosferă după ce mor, pe măsură ce se descompun. Emisiile provenite din terenurile de recoltă, din îngrăşăminte şi de la animale joacă la rândul lor un rol important. Per total, exploatarea pământurilor este responsabilă pentru un sfert din emisiile de gaze cu efect de seră de la nivel global. În Indonezia, situaţia este şi mai gravă. Potrivit Institutului Global pentru Resurse, utilizarea pământurilor generează 61% din emisiile cu efect de seră ale ţării, ceea ce înseamnă că despăduririle sunt mai nocive pentru mediu decât toate maşinile şi fabricile din Indonezia la un loc.

Statul asiatic se confruntă cu cel mai mare nivel de despăduriri din lume, care îl depăşeşte şi pe cel al Braziliei, unde se află marte parte din pădurea tropicală amazoniană. Din 2000 până în 2012, potrivit unei cercetări publicate în jurnalul Nature, ţara a pierdut aproape 60.000 de kilometri pătraţi de pădure în urma tăierii de lemne, a agriculturii intensive şi a altor forme de exploatare. La nivel global, Indonezia ocupă locul cinci în clasamentul celor mai mari poluatori cu gaze cu efect de seră, iar acum se află în mijlocul unei crize de sănătate publică din cauza valului de incendii forestiere care au înghiţit ţara.

Problema nu sunt doar despăduririle, ci şi modul în care au loc acestea. În Indonezia, pădurile sunt adesea defrişate cu ajutorul focului, ceea ce se poate realiza legal, cu permis, dar de multe ori se practică şi ilegal. Anul acesta, incendiile au fost amplificate şi de modificările climatice produse de fenomenul El Niño. Efectele El Niño, combinate cu despăduririle internaţionale, s-au dovedit a fi incredibil de periculoase: Indonezia s-a confruntat cu aproape 100.000 de incendii anul acesta, cea mai neagră situaţie de la ultimul mare fenomen El Niño, din 1997, încoace. Incendiile forestiere din statul asiatic sunt vizibile chiar şi din spaţiu, iar emisiile cu efect de seră pe care le generează sunt de proporţii uriaşe: în câteva zile ale lunii trecute, emisiile produse de aceste incendii le-au depăşit pe cele ale întregii economii americane.

Peste jumătate din incendiile forestiere din Indonezia au loc pe terenuri cu turbă, un material gros care se formează din masă vegetală descompusă. Turba este plină de carbon, iar incendiile care se produc pe soluri cu turbă pot avea un impact de încălzire globală de 200 de ori mai mare decât cele care au loc pe sol normal. Săptămâna trecută, preşedintele indonezian a anunţat că va interzice eliberarea permiselor pentru dezvoltări comerciale pe terenurile cu turbă, însă asta nu va opri incendiile deja produse. În plus, acţiunile de combatere a lor costă în jur de 50 de milioane de dolari pe săptămână, iar impactul acestui sezon de incendii (care se intensifică în lunile octombrie şi noiembrie) ar putea costa economia ţării 14 miliarde de dolari. Peste toate acestea planează şi pericolul asupra sănătăţii umane: pâcla densă care se răspândeşte din Indonezia de-a lungul Asiei de Sud-Est a cauzat cel puţin 10 morţi şi 500.000 de cazuri de afecţiuni respiratorii severe.

Pe lângă tăierile de lemne, una dintre principalele utilizări a pământurilor din Indonezia o reprezintă plantaţiile de palmieri de ulei, ale căror fructe sunt folosite pentru producerea uleiului de plamier, cel mai popular ulei vegetal din lume, întâlnit în aproape jumătate din produsele alimentare procesate găsite în magazine, precum şi în multe produse cosmetice. Jumătate din producţia sa de la nivel global este concentrată în Indonezia. În ciuda avantajelor sale în faţa altor tipuri de uleiuri, cel de palmier este produs în mare parte în ecosisteme foarte vulnerabile, adesea în foste habitate ale unor animale ameninţate cu dispariţia, cum ar fi tigrii şi urgangutanii. În aceste condiţii, producătorii indonezieni sunt presaţi să oprească despăduririle şi să nu mai intre în zone sensibile. Câţiva mari procesatori alimentari din SUA, printre care şi Nestlé, s-au angajat să înlăture din lanţurile lor de aprovizionare uleiul de palmier asociat cu despăduririle, însă rapoartele arată că se mişcă greoi în această direcţie. Anul trecut, un tribunal indonezian a dat prima amendă consistentă din istorie, 30 de milioane de dolari, unei companii producătoare de ulei de palmier, pentru acţiuni de despădurire într-un habitat de urangutani protejat prin lege.

Pentru negocierile climatice care vor avea loc în curând la Paris, Indonezia s-a angajat ca, în următorii 25 de ani, să-şi sporească emisiile cu 29% mai puţin decât ar fi făcut-o în “condiţii normale”. Acest lucru nu va fi posibil fără luarea unor măsuri drastice pentru reducerea incendiilor forestiere şi a ratei despăduririlor.


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger