Încălzirea globală, pe cale să devină ireversibilă

0

Lumea se apropie de un punct în care va deveni ireversibil de caldă, ceea ce înseamnă că acest deceniu este vital în ceea ce priveşte eforturile de înfrânare a încălzirii globale, avertizează oamenii de ştiinţă. Estimările ştiinţifice diferă, însă temperatura globală pare chitită să crească cu 6 grade Celsius până în 2100 dacă omenirea va permite ca emisiile cu efect de seră să crească necontrolat.

 

 

Pe măsură ce emisiile cresc, lumea se apropie de un prag dincolo de care efectele asupra climatului global vor fi ireversibile, cum ar fi topirea calotelor glaciare polare şi dispariţia pădurilor tropicale. “Dacă nu deturnăm graficele în preajma acestui deceniu, vom trece de acest prag”, a spus Will Steffen, director executiv al institutului pentru schimbări climatice din cadrul Universtităţii Naţionale din Australia la o conferinţă din Londra.

Cu toate acestea, un nou tratat global care să-i forţeze pe marii poluatori ai lumii, printre care SUA şi China, să-şi diminueze emisiile cu efect de seră va fi convenit până în 2015 şi va intra în vigoare abia în 2020. “Ne aflăm în punctul marilor schimbări”, a adăugat Steffen. “Putem stopa creşterea temperaturii la 2 grade Celsius sau putem trece pragul după care sistemul va ajunge într-o stare mult mai fierbinte”.

Calotele glaciare, frigidere uriaşe care încetinesc încălzirea planetei, au depăşit deja pragul critic, potrivit cercetătorului australian. Calota glaciară din vestul Antarcticii s-a micşorat în ultimul deceniu, iar cea a Groenlandei a pierdut circa 200 de kilometri cubici pe an din anii ’90 încoace. La limită se află şi pădurea tropicală amazoniană, care ar putea ajunge în curând să nu mai absoarbă emisiile, ci să contribuie la acumularea lor. În jur de 1,6 miliarde de tone de carbon au fost pierdute în 2005 din pădurea tropicală şi 2,2 miliarde de tone în 2010, ceea ce ar distrus 10 ani de absorbţie de carbon, potrivit lui Steffen.

O altă ameninţare, mai puţin cunoscută, o reprezintă solul permanent îngheţat din Siberia, care înmagazinează carbon îngheţat şi îl ţine departe de atmosferă. Estimările spun că ar fi vorba de 1.600 de miliarde de tone de carbon acolo, o cantitate de circa două ori mai mare decât cea întâlnită astăzi în atmosferă. În cel mai rău dintre scenarii, între 30 şi 63 de miliarde de tone de carbon vor fi eliberate anual în atmosferă până în 2040, cifră care ar urma să crească până la 232-380 de miliarde de tone până în 2100.

Mai multe detalii puteţi citi pe Scientific American.

Foto: Flickr/William Christiansen


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger