Combustibilii arşi zilnic de maşinile diesel, de autobuze, camioane, şalupe şi vapoare, avioane, maşini agricole, echipamente pentru construcţii şi în bucătăriile sutelor de milioane de oameni din ţările dezvoltate se transformă în cenuşă. Aceasta rămîne suspendată în atmosferă şi absoarbe căldura soarelui exact ca un tricou de culoare neagră.
Particulele de cenuşă radiază apoi căldura înapoi în aerul din jur. Acelaşi tricou negru întins pe cer absoarbe şi lumina reflectată de Terra, ceea ce îl înfierbîntă şi mai tare. La ultima întîlnire a Asociaţiei Chimiştilor Americani, Mark Z. Jacobson a prezentat o lucrare despre aceste cenuşi şi topirea gheţurilor arctice. Gheaţa reflectă lumina soarelui şi trimite căldura înapoi în spaţiu. Dispariţia oceanului îngheţat va face loc apelor întunecate care absorb căldura şi pămîntul se va înfierbînta. Jacobson a atras atenţia asupra efectelor pe care particulele de cenuşă le au asupra norilor care, deasupra zonelor poluate, tind să dispară. În general, climatologii se concentrează prea puţin pe aceste probleme şi minimalizează importanţa cenuşii din atmosferă. Legislatorii naţionali şi internaţionali nu au luat-o în calcul cu adevărat, deşi cenuşa contribuie la 17% din încălzirea globală, mai mult decît gaze precum metan.
Partea bună e că scăderea acestei cantităţi de cenuşă poate avea un efect rapid asupra mediului. Spre deosebire de dioxidul de carbon, care rămîne în atmosferă ani de zile, cenuşa dispare în cîteva săptămîni. Tehnologia pentru controlul acestor emisii ne e deja disponibilă, la preţuri mici. Filtrele pentru maşinile Diesel şi maşinăriile de gătit cu emisie mică de cenuşă se află de ceva vreme în programul guvernelor din ţările dezvoltate. Jacobson spune însă că adevăratul efect l-ar avea convertirea maşinilor şi camioanelor pe combustibili fosili în maşini electrice sau pe hidrogen. În 5-10 ani, cenuşile ar putea scădea cu 90%, dacă guvernele ar adopta un proiect mai agresiv în acest sens.