Înapoi în timp: Mâncare ieftină și imigranți ilegali

Mare parte din stocul alimentar al Europei depinde de munca imigranților. De muncitori care nu sunt recompensați tot timpul cu o plată și un tratament adecvate – ocazional, sunt tratați ca niște sclavi. Pentru a îmbunătăți condițiile lor, cadrul normativ al UE ar trebui modificat, iar consumatorii ar trebui să înțeleagă că mâncarea ieftină are un preț mare. Acestea au fost concluziile unei mini-conferinței “Agricultură și Migrație”, organizată recent de Terra Madre în Italia, între 25-29 octombrie.

de Mogens Bisgaard (ARC2020)

 

Africani în Europa de Sud

În cadrul conferinței, Yvan Saignet, un student din Camerun, și-a povestit propriile experiențe ca muncitor într-o fabrică de roșii din Sicilia. „Ca student în Turin, am ajuns să fiu un copil adoptat al orașului”, a spus el. „Dar în Sicilia eram privit doar ca un alt imigrant ilegal care lucra pe plantații de roșii”. Potrivit lui Lorenzo Trucco, președintele Asociației pentru Studii Juridice pe Imigrație din Italia, există 500.000 de imigranți care lucrează pe plantațiile de roșii din Sicilia. Aceștia muncesc, de regulă, 16 ore pe zi.

Din moment ce plantațiile sunt situate adesea în zone fără transport public sau alte facilități, agențiile care angajează muncitorii sunt cele care se ocupă de transportul înspre și dinspre plantații, de mâncare și de băutură. Acest monopol le permite agențiilor să-i taxeze scump pe muncitori – prețul unui sandviș e de 1,5 euro, iar o sticlă de apă costă 50 de cenți. Salariul lunar al unui muncitor de pe o plantație de roșii este de 200 de euro.

„Condițiile în care lucrează muncitorii sunt oribile”, a spus Yvan Saignet. „Mulți dintre ei sunt bolnavi, dar nu au parte de atenție medicală adecvată”. Muncitorilor le e teamă să contacteze sistemul medical, pentru că au un statut ilegal și ar putea fi deportați de către autorități. „Rezultatul este că muncitorii trebuie să le dea bani agențiilor pentru a le facilita contactul cu medicii – iar la sfârșit, ceea ce ar fi trebuit să fie un mijloc de a câștiga bani pentru familiile lor de acasă se transformă în nimic altceva decât sclavie”, a concluzionat el.

Est-europeni în Danemarca

Muncitori imigranți lucrează la ferme în toată Europa. În Danemerca s-a înregistrat o creștere a numărului de angajați în ferme și sere veniți din Lituania și România. În 2008, 29.757 de muncitori din Europa de Est erau înregistrați în Danemarca – în 2012, numărul lor a ajuns la 49.608. În același interval de timp, numărul muncitorilor lituanieni a crescut cu 139%, iar cel al muncitorilor români cu 197%, potrivit Autorității Pieței de Muncă daneze.

În Danemarca, membrii organizației comerciale a fermierilor, GLS-A, au căzut de comun acord cu sindicatul muncitoresc, 3F, ca un muncitor la fermă să primească minim 19,75 euro pe oră. Cu toate acestea, media daneze au atras atenția că salariile sunt considerabil mai mici în cazul muncitorilor est-europeni angajați de ferme și sere care nu fac parte din GLS-A.

În cazul acestor muncitori, situația este asemănătoare cu cea a africanilor care lucrează în Sicilia: vin în Danemarca prin intermediul unor agenții daneze care au birouri administrative în Danemarca și birouri de recrutare în Europa de Est. Acest sistem le permite angajatorilor danezi să obțină scutiri de la normele daneze. Fermele și serele  plătesc un onorariu de 10-12 euro pe oră acestor agenții, care îi plătesc mai departe muncitorii cu 6-7 euro pe oră.

Un sistem alimentar în degradare

Lorenzo Trucco crede că această situație reflectă un sistem aflat în degradare. Când fermierilor li se pretinde să își vândă produsele cât mai ieftin posibil, îi forțează să caute cei mai ieftini muncitori cu putință. „Consumatorii trebuie să înțeleagă că roșiile ieftine, la cutie și alte produse ieftine din supermarketuri sunt foarte adesea rezultate ale acestei degradări – așa că un cent sau doi în plus cheltuiți pe mâncare ar putea însemna o uriașă îmbunătățire a condițiilor muncitorilor”.

Acesta a mai avertizat că Europa se mută înapoi în timp. „Competiția pe salarii cât mai mici ne-a condus spre o nouă formă de crimă – sclavagia”, a spus Trucco. Apoi a sugerat o modificare totală a cadrului normativ, în care imigranții să fie văzuți ca oameni, nu doar ca niște ilegaliști: „Inițiative precum fermieritul social, care ia în calcul responsabilitatea socială, ar putea conduce spre o soluție la această problemă”.

 

Puteți citi și:

UE poate stopa exploatarea de pe plantațiile bananiere