În spatele ultimei cortine de fier: Coreea de Nord

19

„‘Unde te-ai dus vara asta ?’, mă întreabă un amic, la o masă. ‘În Coreea de Nord!’. În secunda doi, fața de masa era plină de supă…‘Ce naiba ai căutat acolo???’”. Dumitru Răzvan Cezar, autorul blogului de călătorie Imperator Travel, descrie pe scurt, în rândurile care urmează, traseul călătoriei sale „în spatele ultimei cortine de fier”, cum numește el Coreea de Nord, călătorie pe care o va împărtăși în cadrul unui serial cu cititorii Think Outside the Box (TOTB) și cu cei ai ziarului Adevărul.

Text scris de Dumitru Răzvan Cezar (Imperator)

Ce am căutat în Coreea de Nord? Simplu – este o țară care nu seamănă cu nici o altă țară de pe fața Pământului. Dacă ar fi să o decupați de pe hartă și să o mutați pe altă planetă, cred că nord-coreenii nici nu și-ar da seama de acest transfer. Este o țară care trăiește într-un univers paralel pe care Orwell l-a descris atât de vizionar în 1949. Pentru mine, ca român care a trăit aproape 18 ani într-o Romanie ceaușistă, este o călătorie în timp spre copilăria și adolescența mea. Să nu credeți că veți descoperi cine știe ce secrete ale Coreeii de Nord, totul este ascuns bine, însă ochiul format al cuiva dintr-o țară ex-comunistă poate percepe mai multe decât cel al vreunui turist occidental.

În zilele următoare vă invit să urmăriți foiletonul vizitei mele în Coreea de Nord, pentru că vă voi povesti despre „cel mai mare spectacol de pe fața pământului”, unde participă în jur de 120.000 de oameni, dar vom calca și în locul recunoscut ca fiind cel mai fierbinte punct de pe planetă, Panmunjon, în Zona Demilitarizată, la doi pași de Coreea de Sud. Vom vizita și Muzeul Războiului, unde Marea Adunare Populară a Republicii Populare Române continuă sa condamne imperialismul, dar și vasul de spionaj american „USS Pueblo”, capturat de nord-coreeni în 1968.

Ca să ne destindem, ne vom duce la un spectacol omagial la Palatul Pionierilor (un spectacol cu adevarat drăguț, mai ales că nu știu coreeană să înțeleg versurile), dar și la Circ unde, în ciuda zvonurilor răuvoitoare, animalele nu au fost mâncate de dresori. Vom vizita și „Casa de Studiu a Poporului” (ghiciți ce este), unde vom răsfoi cărți în română despre dinamica atmosferei, dar și asculta hituri nemuritoare precum „Ionel, Ionelule”…

Și pentru că totul în Coreea de Nord se rotește în jurul lui „Great Leader” și „Dear Leader”, nu voi rata o vizită la catafalcul lui „Great” sau să mă cațăr în vârful columnei gândite de „Dear”, de unde poți observa toată capitala nord-coreeană. Pentru ca la final să vizitez o monstruoasă colecție de cadouri din toata lumea…Vă aștept zilnic, odată la două zile, pe site-ul Think Outside the Box (think.adevarul.ro) și în ziarul Adevarul pentru a pătrunde dincolo de ultima cortină de fier a lumii.

Dumitru Răzvan Cezar, pasionat de expediții în țări „exotice”, a mai publicat pe TOTB un serial din cea mai recentă călătorie a sa, expediția „Mali Blues”, o incursiune de două săptămâni în țara africană despre care temerarul român spune că nu a auzit prea multă lume și unde și-a propus inițial să viziteze, printre altele, celebrele moschei din chirpici de la Djenne sau locurile în care trăiește populația Dogon, un popor despre care se spune că ar fi intrat în contact cu extratereștrii. Totodată, el le-a explicat cititorilor TOTB și cum să se pregătească pentru o călătorie într-o țară „exotică”, de la alegerea destinației, până la orânduirea bagajelor și drămuirea banilor. Îl puteți urmări pe imperatortravel.blogspot.com.

Tags:



19 comentarii

  1. Nu cred ca gresesc dar … “Dacia” noastra – pe stil vechi Dacia 1310, a ajuns sa aiba o a doua “viata” in Coreea de Nord. Pai daca ajunge si varianta noua a Daciei acolo, ne-am “scos” cu banii si scapam cu siguranta de … criza si FMI. Desi initial, am crezut ca este masina autorului articolului, marind imaginea m-am convins ca numarul de inmatriculare nu este romanesc, deci masina este inregistrata in afara Romaniei.

  2. Ar fi interesant de scris un articol referitor la modul in care au evoluat schimburile economice intre Romania si Coreea de Nord in ultimii 40 de ani, cred ca Dacia de azi ar fi un lux pentru ei.

  3. Saluti, eu sunt autorul articolului – masina pe care ai vazut-o (eu am vazut mai multe) sunt de stat… Nu exista masini in proprietate particulara… Parcul de automobile (extrem de limitat) este format in mod special din Mercedesuri, ceva masini japoneze si cateva Dacii importate pe vremea lui Ceausescu

  4. Eu am fost in 2007 in Coreea de Nord, impreuna cu fotograful Cosmin Motei, eram red sef la ProSport pe vremea aia. Am stat o saptamana, in aprilie-mai. Viza am luat-o simplu, dar de ajuns acolo am ajuns de capul nostru, fara agentie de turism. Am zburat Bucuresti – Beijing iar din aeroportul de acolo am luat bilete la Air Koryo (compania lor, care insa nu e afiliata la vreun sistem international de rezervari), dupa ce Ambasada de aici ne facuse rezervari. Tot ce scrie aici, dar mai ales pe blog, Imperator e ff adevarat, am trait toate acele experiente plus ceva pe deasupra. In Coreea de Nord nu mergi pe strada de capul tau, orice strain are macar un “ghid” care-i sufla in ceafa, noi am avut patru simultan si purtam niste brasarde albastre inscriptionate cu ceva in limba lor de fugeau toti din fata noastra. Nu ai voie sa faci poze decat cu acordul ghizilor si apoi ei le verifica, dar cu toate astea exista pe EPA sau Reuters fotografii senzationale cu uriasele cozi din statiile de autobuz din Phenian, facute cu ocazia unei vizite istorice a unei orchestre din SUA, cand jurnalistii insotitori au fost lasati in mod exceptional sa se plimbe singuri pe strazi..Ca si costuri, am dat cate 250 euro-pers-zi, in acesti bani fiind totul inclus. Prin agentii de turism poti merge mai ieftin (max 150 eur/zi), cu conditia sa nu fii jurnalist.
    In Europa exista doar patru agentii care organizeaza excursii in DPRK:
    http://www.koryogroup.com, http://www.koreakonsult.com, http://www.vnc.nl si http://cgtt-voyages.fr.
    Daca mai e nevoie de informatii pot oferi si eu!

  5. @ Dorin – eu am fost cu Koryo Tours si a fost super ok… Cand am mers eu (un an dupa tine), era chiar mai relaxat – am putut poza si filma aproape orice (desi inclusiv la Beijing, ni se spusese ca sunt restrictii mai mari mai ales la filmat) cu cateva exceptii – ni s-a cerut sa nu focusam pe fata oamenilor, ci sa filmam / fotografiem de departe (dar nimeni nu a verificat nici macar o poza), si nu am avut voie sa filmam din fuga masinii (dar dupa a 2-a zi au uitat de restrictia asta). In mod evident, nu am avut voie sa fotografiem / filmam militari sau instalatii militare, exceptand la Panmunjon unde chiar eram incurajati sa pozam tot ce misca.
    Ghizii mei nu aveau brasarde si am putut merge linistiti printre oameni cu care ne-am si salutat (evident, nu prea vorbeau limbi straine deci comunicarea a constat in inclinari si zambete). Nu am prea vazut cozi uriase la statiile de autobuz, ci doar cozi (sa fi fost perioada de concedii ? Eu am fost la sfarsitul lui august)
    E drept, pentru ziaristi sunt conditii speciale si eu am dat in scris ca nu sunt ziarist…

  6. Oare acest popor nu are acces la Internet sa vada si ei lumea in care traiesc celelalte popoare de pe pamant? Sau poate nu exista infrastructura necesara? Chiar asa de indoctrinati si incuiati la minte sa fie incat sa suporte la nesfarsit dictatura asta oribila? Nu e nimeni sa le arate ca se poate trai si altfel?

  7. Si inca un comentariu – exista 2 posibilitati sa intri in Coreea de Nord. Cu avionul (din Beijing, curse aproape zilnice, o zi Air China, o zi Air Koryo, compania nord-coreeana si am mai vazut si o cursa din Habarovsk) sau cu trenul din China. Evident, se calatoreste independent pana la intrarea in tara (feroviara) si la aeroportul din Pyongyang, dar de acolo te preia ghidul… Am citit blogul unor austrieci care au mers cu trenul la Pyongyang ca nici un ghid nu i-a preluat pe tren, dar probabil a fost o eroare a ONT-ului coreean

  8. @ Cristian – incet, incet, se introduce Kornet, un intranet nord-coreean, Nu exista conexiune la internet cu exteriorul. Televizoarele sunt construite fara comutator de canale, setate pe canalul 1 al televiziunii nord-coreene.

  9. Maestre, acum am văzut că publici în Adevărul! Bravo, întotdeauna calitatea trebuie scoasă la iveală. Felicitări şi ziarului care găzduieşte cel mai bun comentator de turism din ţară (părerea mea, vorba domnului Văcăroiu)!

  10. Cuba nu e si ea tot o cortina de fier?Ceva mai multa atentie latitluri. Se pare ca multi au uitat ce sinistre vremuri am trait. O zi buna!

  11. @ Gogu – sorry, am scris in timp ce faceam si alte locuri. Mea culpa
    @ Sile – Cuba nu se compara cu Coreea de Nord… Nimic nu se compara, nici macar Turkmenistanul

  12. click si de la capat on

    de 5 (cinci) ori am dat click pe titlul articolului (cel cu geniul in stiinta); si de tot atatea ori am dat de jurnalul de calatorie; nu ca n-ar fi interesant, dar de fapt eu nu asta cautam; so.. cum citim si noi despre noul Einstein? sau sa il intrebam pe el, daca e asa de greu pt noi

  13. Pingback: În spatele ultimei cortine de fier: Primele impresii » Think Outside the Box

  14. Nu dispretuiesc acest popor. Cred ca e un mare minus pe tarile capitaliste ca nu gasesc un modus vivendi cu aceasta tara. Imposibil sa nu fie unul. Nu frecand tara cu cateva zeci de milioane de dolari pe care uiti sa ii dai dupa ce i-ai promis. Etc.

Leave A Reply