În spatele cortinei de fier: Turiștii sud-coreeni sunt însoțiți de gărzi

7

Din nou dimineaţă! Astăzi vom ieşi din Pyongyang și ne vom duce spre Panmunjon, punctul cel mai fierbinte de la graniţa nord-sud coreeană. Este singurul loc unde nord-coreenii se privesc ochi în ochi cu sud-coreenii.

de Dumitru Răzvan Cezar (Imperator)

Din nou dimineaţă! Astăzi vom ieşi din Pyongyang și ne vom duce spre Panmunjon, punctul cel mai fierbinte de la graniţa nord-sud coreeană. Este singurul loc unde nord-coreenii se privesc ochi în ochi cu sud-coreenii.

După micul dejun din acelaşi cadru mirific, o tăiem din Pyongyang destul de dimineaţă. Să nu credeţi că e prea mult trafic, în schimb descoperim că mulţi nu aşteaptă autobuzul sau troleibuzul care vin atât de rar şi o iau viguros pe jos. Pe drum văd cu stupefacţie şi un autobuz cu două etaje – de tip londonez (am mai văzut şi în Mumbai sau Hong Kong), plin cu călători. Întreb ce e cu autobuzul acela. Răspunsul este prompt – în înţelepciunea sa, Great Leader a cerut să fie aduse autobuze double-decker pentru a fi transportaţi mai mulţi pasageri odată. Hm…la noi, dacă primarul ar fi la fel de genial, nu ar putea introduce double-decker-e din cauza sârmelor care atârna peste tot prin Bucureşti.

Ieşim din oraş. Ne oprim sub un mare monument ce înfățișează două tipe îmbrăcate în rochiile acelea lăbărţate coreene, care ţin în mâini harta Coreii reunite. Mi se explică că asta este autostrada spre Seul şi că monumentul a fost ridicat în anul 2000, atunci când fostul preşedinte sud-coreean Kim Dae-jung a vizitat Coreea de Nord în ceea ce el numise “Sunshine policy” (între timp, moartă şi îngropată, ca şi Kim Dae-jung de altfel). De altfel, vizita lui Lee la Pyongyang îmi va fi menţionată de nu ştiu câte ori.

Drumul spre Panmunjon este pe autostradă. Da, aţi auzit bine, în ţara fără automobile există autostrăzi. Asfaltul nu e cine ştie ce, dar e acceptabil, în schimb, există o autostradă amplă, lată, bună şi pentru aterizarea avioanelor. Am citit pe undeva că podurile sunt minate (tancurile sud-coreene ar ajunge într-o oră la Pyongyang, pe autostradă), precum şi cele de la sud (Seul e mult mai aproape de graniţă decât Pyongyang). Dreapta, stânga, pustiu. Din când în când, câte un soi de orăşel, dar în rest pustiu. Câmpurile, în schimb, sunt cultivate impecabil.

Pe drum, ne întâlnim cu trei autocare cu turişti încadraţi de poliţie. Ghidul ne spune că sunt turişti sud-coreeni. La un moment dat, Coreea de Nord a fost de acord să primească turişti din sud, cu condiția să nu aibă nici cel mai mic contact cu localnicii. Ei sunt întovărăşiţi de gărzi sud-coreene și vizitează obiectivele stabilite – autocar – obiectiv – autocar – restaurant – autocar – acasă. De altfel, aflu că un sud-coreean a fost ucis în timpul unei vizite şi, de atunci, sunt turiștii din Coreea de Sud sunt întovărăşiţi de gărzi din țara lor.

În fine, ne apropiem de Panmunjon. Nu, nu arată ca în filmele cu James Bond, e o şosea care se îngustează. Ne dăm jos din autocar, se uită la noi şi apoi ne urcăm la loc pentru a intra în DMZ – Demilitarised Zone. În stânga, nişte cetăţeni paşnici îşi cultivă ogorul (oare ce grade au?) şi aflăm că sunt nişte cetăţeni obişnuiţi care locuiesc aici. În fine, trecem pe lângă un mare citat din gândirea lui Great Leader (care după cum bine ştim, a murit lucrând la reunificare).

Are loc un mic instructaj de intrare în zona 0. Nu cine ştie ce. Nu sunt restricţii majore, dimpotrivă. Dacă în Pyongyang şi oriunde altundeva în Coreea de Nord nu ai voie să fotografiezi soldaţi şi instalaţii militare, aici e la liber şi chiar ţi se recomandă să faci cât mai multe poze pentru a arăta lumii dureroasa despărţire impusă de imperialişti.

Despre următorii pași în Coreea de Nord, în episoadele viitoare, iar despre călătoriile lui Imperator prin toată lumea puteți citi la http://www.imperatortravel.blogspot.com.

Citiți și:

În spatele ultimei cortine de fier: Statuia lui Great Leader – farul călăuzitor al orașului

În spatele ultimei cortine de fier: Gimnastică în masă

În spatele ultimei cortine de fier – Turnul Ideii Ciuce

În spatele ultimei cortine de fier: USS Pueblo – vasul spion

În spatele ultimei cortine de fier: „Domnişoarele-semafor”

În spatele ultimei cortine de fier: „Ionel, Ionelule”

În spatele ultimei cortine de fier: Metroul anti-bombardamente cu vedere la lac

În spatele ultimei cortine de fier: „Țara dimineților liniștite”

În spatele ultime cortine de fier: Hotelul Yanggakdo, “rezervația” de străini

În spatele ultimei cortine de fier: Cel mai mare spectacol de pe Pământ

În spatele ultimei cortine de fier: Coreea de Nord

În spatele ultimei cortine de fier: Primele impresii

În spatele ultimei cortine de fier: Cum se ajunge în Coreea de Nord


Tags:



7 comentarii

  1. Interesant cum pazesc astia granita. Soldatul din mijloc e vigilent ca nu cumva vreun famelic sa incerce sa fuga in sud, iar ceilalti doi se pazesc reciproc din acelasi motiv. De remarcat soldatul sud-coreean din fundal care e de doua ori cat ostasii lui Great Leader, probabil din cauza regimului alimentar.

  2. Stimate Imperator, sper ca la finalul periplului prin tara lui Great Leader sa dai o fuga si la sud de Panmunjon, sa ne transmiti niste impresii din tara regimului-marioneta care ne inunda pe noi cu masini si electronice de nu le putem duce.

  3. Pingback: În spatele ultimei cortine de fier: Cabana construită într-o singură zi » Think Outside the Box

  4. CIREZ DIN ARTICOLUL DVS.: “Mi se explică că asta este autostrada spre Seul şi că monumentul a fost ridicat în anul 2000, atunci când fostul preşedinte sud-coreean Kim Dae-jung a vizitat Coreea de Nord în ceea ce el numise “Sunshine policy” (între timp, moartă şi îngropată, ca şi Kim Dae-jung de altfel). De altfel, vizita lui Lee la Pyongyang îmi va fi menţionată de nu ştiu câte ori.”
    Presedintele sud-coreean care a fost la Pyongyang in 2000 se numea Kim Dae-Jung si nu Lee (acesta este actualul presedinte sud-coreean)… DACA ATI MENTIONAT CORECT ACEST NUME INITIAL, CHIAR IN TEXTUL DVS. CUM DE V-A SCAPAT LA CORECTURA ACEASTA INADVERTENTA? SAU NU MAI CORECTATI CEEA CE TRIMITETI REDACTIEI?
    De fapt in Coreea de Sud (probabil si de nord) marea majoritatea populatiei poarta numele Kim, Lee, Chang (Jung)

  5. @ Lucian – cand ajung in Coreea de Sud, musai dau o fuga si la Panmunjon 🙂
    @nicudrag – o sa ma uit ce am trimis redactiei… numele nu il retin nici acum, cand am scris, l-am intrebat pe amicul Google

Leave A Reply