În Etiopia, au fost descoperite cele mai vechi fosile umane

0

Cercetătorii au deshumat maxilarul unui strămoş al omului modern, a cărui vechime e estimată la 2,8 milioane de ani, cu 400.000 de ani devreme decât estimaseră oamenii de ştiinţă că ar fi apărut specia umană. Descoperirea din Etiopia, care indică spre ceea ce specialiştii spun că ar putea fi reminiscenţe ale “primilor oameni” sugerează că, în urma schimbărilor climatice, această specie a făcut trecerea de la viaţa în copac, la cea de biped care trăieşte la sol.

 

_81406168_81405983

 

Maxilarul de 2,8 milioane de ani a fost descoperit în situl arhoelogic Ledi-Geraru, de către studentul etiopian Chalachew Seyoum. Fosila constă dintr-un maxilar stâng, cu un os mai alungit şi mai proeminent, şi de cinci dinţi. Molarii din spate sunt mai mici decât cei altor hominizi descoperiţi în această zonă, fiind una din trăsăturile care îi diferenţiază pe oameni din strămoşii lor primitivi, arată William Kimbel, director al Institute of Human Origins din Arizona.

“Înainte, cea mai veche fosilă atribuită genului Homo era un maxilar superior descoperit în Hadar, Etiopia, datat cu 2,35 de milioane de ani în urmă,” arată Kimbel pentru BBC. “Această nouă descoperire devansează genealogia umană cu 400.000 de ani, foarte aproape de cel mai probabil strămoş pre-uman. Amestecul de trăsături primitive, dar şi avansate face ca acest maxilar de la Ledi să fie un bun punct de trecere între hominizii din familia lui Lucy şi oamenii de după ea.” Lucy este numele atribuit fosilelor descoperite în aceeaşi regiune în 1974, aparţinând unui exemplar de sex feminin de Australopithecus afarensisdatat cu 3,2 milioane de ani în urmă, din care s-ar fi desprins specia umană.

În urma reconstrucţiei digitale a unui craniu aparţinând speciei Homo habilis, specialiştii spun că maxilarul proaspăt găsit ar putea fi strămoşul lui Homo habilis.

Totodată, noua descoperire ar putea contribui la soluţionarea unei întrebări rămase până acum în suspensie: ce i-a determinat pe oamenii primitivi să coboare din copac şi să se adapteze vieţii la sol? Cea mai plauzibilă ipoteză de până acum vizează schimbările climatice, în urma cărora pădurile luxuriante din această regiune etiopiană s-au fi transformat în păşuni uscate. Astfel, primele primate umanoide s-ar fi adaptat la noile condiţii, lucru care a dus la dezvoltarea creierului şi la micşorarea maxilarelor şi a dinţilor, folosite înainte ca unelte principale.

Sursa: BBC

Puteţi citi şi:

Copilăria, secretul care l-a ajutat pe omul modern să cucerească planeta

Bunicile ne-au ajutat să trăim mai mult

Oamenii au mai multe în comun cu gorilele decât se credea

Cum vom arăta peste 100.000 de ani


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger