Un raport al ONU atrage atenția tuturor guvernelor lumii că, în anul 2010, un nou prag maxim a fost atins în ceea ce privește nivelul gazelor de seră emise în atmosferă (cauza principală a încălzirii globale). Totodată, rata de creștere s-a accelerat anul trecut, în loc să se se reducă ori măcar să stagneze.
Potrivit WMO (Organizația Mondială Meteorologică), nivelul de dioxid de carbon din atmosferă a crescut cu 2,3 părți per milion între 2009 și 2010, în condițiile în care media de creștere pentru ultimul deceniu a fost de 2 părți per milion (PPM = părți per milion, unitate de măsură a concentrației). ”Gazele de seră emise ca rezultat al activităților umane au atins din nou un nivel record, împovărând și mai mult atmosfera”, a conchis secretarul general al WMO, Michel Jarraud. Această creștere este atribuită de oamenii de știință arderilor de combustibili fosili, pentru diverse activități, casnice sau industriale, tăierilor masive de păduri și schimbării destinației terenurilor.
Tot oamenii de știință spun că dioxidul de carbon contribuie în proporție de 64% la încălzirea climatică. Gazele de seră, precum dioxidul menționat, rețin radiațiile în atmosfera Pământului și astfel cauzează încălzirea graduală la nivel global. Al doilea gaz ca ”importanță” în acest top negativ este metanul, produs și de animale, spre exemplu, iar al treilea este protoxidul de azot. Buletinul anual al WMO asupra nivelului gazelor din atmosferă arată că și nivelul de metan a crescut în 2010, după ce, anterior, în perioada 1999 – 2006, ajunsese la o relativă stabilizare. Comparativ cu era pre-industrială (adică anii de dinainte de 1750), nivelul de protoxid de azot a crescut cu 20%; însă impactul său asupra climei, raportat la suta de ani, este de 298 de ori mai puternic decât al unei cantități egale de emisii de dioxid de carbon, mai arată raportul ONU.
”Chiar dacă am reuși să stopăm, în acest moment, emisiile de gaze de seră, ceea ce este departe de a se întâmpla în realitate, cele deja emise ar continua să existe decenii la rând în atmosferă și ar continua să afecteze echilibrul delicat al climatului planetei noastre. Este clar că acum, mai mult ca oricând, trebuie să înțelegem complexitatea (și, uneori, imprevizibilitatea) interacțiunii dintre gazele de seră din atmosferă, biosferă, oceane”, a spus Michel Jarraud. Raportul WMO apare exact înaintea unei noi runde de discuții asupra climei organizate de ONU în Africa de Sud, săptămâna viitoare.
Sursa: EcoNews
Foto: iStockphoto/Karl Dolenc