Impresii din Belgia, țara cartofilor prăijiți unde totul se întâmplă peste două săptămâni

8

Am plecat spre Belgia, unde îmi voi locui următoarele trei luni, pentru studii de master, cu o valiză mare plină de păreri proaste despre regatul din inima Europei și cu o geantă mică, în care aveam entuziasmul. Metaforic. În realitate, aveam un troller mare de tot, în care înghesuisem garderoba pe patru luni. Când am schimbat trenurile la Frankfurt, mi-am urât și blugii preferați din bagajul care se dovedea imposibil de cărat.

 

23112013730

de Roxana Bucată

 

În gară la Bruxelles, când am schimbat ultima dată trenul, bagajul meu ucigaș m-a doborât de pe scările trenului și m-a împis cu un picior în intervalul dintre tren și peron. Un tânăr african m-a scos de acolo cu puțin timp înainte să plece trenul și m-a urcat în vagon. Bineînțeles, niciunul dintre occidentalii individualiști cu nasul în tablete și ziare nu s-a oferit să mă ajute să ajung la un scaun. Prima impresie despre Belgia – nașpa.

Pe măsură ce mi se vindecau vânătăile și descopeream berea belgiană făcută de călugări, Belgia nu mai părea așa rea. Cel puțin nu de la masa din barul unde îmi petreceam serile și citeam “Le Soir”. Pentru că, așa cum spune prietena mea, Eva, orice om trebuie să aibă barul lui. Orașul în care am aterizat e și el aterizat pe hartă doar de vreo 40 de ani: Louvain-la-Neuve s-a născut după ce studenții flamanzi i-au alungat pe cei francofoni de la Universitatea Catolică din Leuven și s-a creat aripa francofonă a universității, pe un câmp de sfeclă.

Când am ajuns în oraș la începutul lunii septembrie, am avut senzația că sunt în Dogville, senzație care nu m-a părăsit o zi. Un oraș complet pietonal, în care totul se aude cu ecou și unde începusem să urmăresc când se deschide vreun lift spre parcarea subterană, ca să îmi amintesc că există a “way out”.

Partea bună e că Bruxelles-ul e aproape și, spre bucuria mea, nu sunt doar instituții europene acolo; dimpotrivă, nu dai peste ele decât dacă le cauți. Dar de ce să cauți instituțiile europene când poți să mergi în Saint-Giles pentru o după amiază leneșă la Maison du Peuple  sau să cobori la Bourse, unde ai pe alese cafenele, iar seara poți să te distrezi aproape la fel de bine ca-n Controlul din București. Locurile de afară sunt cele mai căutate, pentru că fumatul înăuntru este interzis peste tot.

Pe lângă muzeele cunoscute, Bruxelles-ul are și o ofertă bogată la capitolul “activități artistice alternative”. Eu am dat peste o expoziție de lucruri pe care oamenii voiau să le arunce, lucruri pe care vizitatorii expoziției le puteau lua acasă dacă scriau de ce le trebuie lucrul respectiv. Rezultatul “târgului” consta într-o expoziție de fotografii ale lucrurilor, iar mesajul era să fim mai conștienți de ceea ce se află în jurul nostru. Noaptea Albă anuală din Bruxelles e și ea foarte ofertantă – eu am văzut un spectacol de dans la Conservator.

Nocorul meu e că în Bruxelles e la fel de mizerie ca în București și mai trece dorul de casă. Plus că H&M-ul e tot H&M. Mai auzi și un lăutar român lângă Palatul de Justiție și nu știi dacă ești pe Avenue Louise sau pe Magheru. În orice caz, nu m-aș mai grăbi să mă plâng de cum merg lucrurile în București, după cât am avut de așteptat în Belgia să se rezolve diverse lucruri. Mi-am făcut contract la Internet și l-au instalat abia după două săptămâni, abonamentul la bibliotecă a venit după două săptămâni, ca să-ți cumperi epilator trebuie să faci comandă și vine în două săptămâni, iar dacă se strică mașina de înghețată de la Quick , se repară în două săptămâni.

La capitolul mâncare, nu mă așteptam la mare lucru în Belgia, având în vedere că belgienii sunt celebri pentru cartofi prăjiți. Dar sunt mai originali de atât, mai ales în partea flamandă. Oricum, și la flamanzi și la valoni miroase peste tot a gofre și a cartofi prăjiți. Meniurile sunt și în franceză și în flamandă, ca și anunțurile din gară, ca și subtitrările filmelor, ca și etichetele din supermarket.

Belgia este o țară mică, iar orice călătorie cu trenul nu durează mai mult de două ore, oriunde ai vrea să te duci. Un bilet de tren spre o anumită destinație e valabil pentru orice tren care ajunge acolo în ziua pentru care îl cumperi, iar dacă ajungi prea târziu în gară, poți să-ți iei bilet chiar din tren. Nici nu e foarte scump. Așa că Belgia e foarte ușor de vizitat. În Antwerp, mi-au plăcut macaralele și cafeneaua Normo, în Brugges merită o plimbare cu barca, toamna la malul Mării Nordului e grozavă, la Leuven am văzut că oamenii își lasă bicicletele pe jos, nelegate, iar arhitectura te îmbie la o plimbare nesfârșită, chiar dacă plouă afară. A, da, ploaia. Plouă mai tot timpul în Belgia, dar n-aș trece-o la lucrurile rele. Dimpotrivă.


8 comentarii

  1. Eu stau de cativa ani in Belgia si am ajuns sa cunosc destul de bine mentalitea de aici…care este, in general, “fiecare cu treaba lui” ,ceea ce-mi da in fiecare zi prilejul sa compar cu situatii si reactii posibile in tara. Un exemplu comun este, intr-adevar, faptul ca fiecare se ascunde in tren dupa cate un ziar, dupa casti, toti sunt deconectati de la realitatea fizica, ceea ce ma face sa-mi amintesc cu nostalgie de discutiile legate in trenurile din tara, unde toata lumea socializeaza…Urasc si situatiile in care trebuie sa ma “lupt” cu bagajele, in tren sau in avion, pentru ca nimeni nu catadicseste sa te ajute…Recent am vazut ceva ce m-a enervat la culme, niste barbati bine hraniti dadeau la o parte o doamna in varsta, la urcarea in tren, pentru ca doamna nu isi putea urca bagajul in tren!Exista si multe lucruri pozitive, desigur, totul este bine pus la punct aici, esti tratat cu respect de catre autoritayi, dar, cum spunea un celebru profesor britanic care a decis sa se mute definitiv intr-un sat din Transilvania:” Vestul si-a pierdut umanitatea”.

  2. mi-a placut articolul tau si cel mai mult cred ca mi-a placut faptul ca ai scris natural, fara sa cosmetizezi articolul prin cuvinte/fraze atent elaborate.
    felicitari sincere !

  3. Am citit doar introducerea si mi-a fost de ajuns sa-mi dau seama ca e scris de o duduie sclifosita trecuta prin maxim 22 de primaveri. Desigur, Belgia are oameni naspa ca mi-am impachetat eu cu vreo 3 dulapuri mai mult decat pot sa car in loc sa-mi iau esentialul sau sa-mi livrez excesul prin posta. Sau macar sa rog pe cineva sa ma ajute in loc sa stau ca o duda in ploaie sa astept. Hai sa dam cu totii vina pe altii ca nu suntem capabili sa ne rezolvam singuri problemele.

    Articole scrise ca asta, si au fost multe in ultima vreme, ma fac sa ma intreb de ce naiba mai stau abonat pe facebook la site-ul asta…

  4. Am locuit trei ani in Belgia si o cunosc foarte bine. Ambele parti, si pe cea flamanda, si pe cea valona. Aveam rezidenta (cred ca inca mai e valabila) si puteam sa raman acolo. Cand am reusit sa plec de-acolo m-am simtit ca atunci cand am terminat armata (aia obligatorie de pe vremea lui Ceausescu), sau ca atunci cand s-a terminat comunismul. Mi-am propus sa nu mai pun vreodata piciorul acolo. Nu, nu sunt dintre cei care s-au intors cu coada intre picioare in tara, aveam salariu intre 3 si 4.000 de euro, intr-o tipografie. Desi am vazut si locuri si oameni frumosi, in cea mai mare parte e o tara care pe mine cel piutin m-a respins din prima clipa pana la ultima, ca pe cei mai multi dintre imigranti.

  5. Sa afirmi ca dupa 3 ani cunosti o tara, este cel putin pretentios. Dar la ce altceva te poti astepta din partea unui român îngâmfat ? Oriunde ajunge, românul este plin de sine, nimnei nu-i ajunge la nas pentru ca-l poarta tare sus…

  6. Pentru ALT DRAGOS
    Salariu de 3000-4000 euro intr-o tipografie?Pai asta inseamna ca tu erai directorul acelei tipografii.Eu zic sa m-ai tai din acel salariu si mergi la tine in tara pentru aceeasi munca poate 400 euro.

  7. Articolul precum si unele comentarii sunt ridicole si par a fii facute de niste oameni care au fost intr o vacanta de nici 5 zile in belgia sau care au auzit din surse .Cum poti sa asemeni bruxelles cu bucuresti la orice capitol mai ales curatenia cand in bruxelles majoritatea sunt OBSEDATI de curatenie si de ingrijirea spatiilor verzi . Eu stau de peste 8 ani aici si vreau sa va spun ca nu are grad de comparatie cu bucuresti ul (in care am stat 21 de ani ).”Oameni reci” asa cum ii numeste duduia de mai sus care nu ajuta pe nimeni sunt defapt niste oameni care isi vad de “particica” lor si de treaba lor si care nu se asemana cu mentalitatea romaneasca ,bagacioasa si nu vor sa stie ultimele noutati despre toti vecini de curte /bloc ca in romania,insa acesti oameni sunt foarte primitori si ajutatori la cererea ta.Imi e greu sa cred ca cineva ia aici 3-4mii euro intr o tipografie dar nu e imposibil ,dar sa spui ca iei acest salariu si ai plecat e o mare minciuna /aberatie , cat despre belgia fiind rece cu imigrantii la fel o mare prostie cred ca este una dintre singurele tari care te ajuta sa te integrezi si chiar iti ofera cursuri de franceza gratuite ,este un stat in care daca muncesti orice domeniu cat de josnic ,nu mori de foame ,un stat in care te poti realiza usor pe plan profesional si un stat care iti asigura o batranete foarte usoara ,concluzia daca nu stii nu furnizati informatii eronate ,romania este cu aprox 50-70 de ani in urma belgiei ,asadar nu exista grad de comparatie.

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger