Imposibilul drum al României de la guvernare la guvernanță

0

Cu puțin timp în urmă, pe pagina mea de facebook, a avut loc o discuție în contradictoriu, cu privire la cele două concepte: guvernare vs guvernanță. Prin acest articol doresc să clarific cele două concepte și să evaluez de ce României îi va fi greu să treacă de la unul la altul, chiar dacă descentralizarea și mai apoi regionalizarea vor fi făcute.

 

de Grațian Mihăilescu

 

Guvernare vs Guvernanță

Termenul guvernanță nu apare în DEX, de unde se produce și confuzia, mai ales pentru cei care nu sunt familiarizați cu termeni din științele politice sau relații internaționale. Termenul de guvernanță desemnează forme de guvernare alternative, altceva decât eram obișnuiți până acum prin suveranitatea Parlamentului, puteri decizionale acordate Guvernului și răspundere ministerială directă. Guvernanța reprezintă un altfel de guvernare, modernă, ce corespunde dinamicii si complexității lumii globalizate, care vizează (re)distribuirea puterii în spațiul public printr-o (re)negociere a autorității și o decizie a politicilor publice făcute în parteneriate sociale (guvern – patronat – sindicate), parteneriate public – private (structuri de stat – mediul de afaceri) sau parteneriate civice (autorități publice – societate civilî). Guvernanța multi-nivel este stilul de guvernare european, modern, care se bazează pe principiul subsidiarității, principiu ce apare stipulat în Tratatul de la Lisabona de peste 30 de ori. Principiul subsidiarității prevede că deciziile politice trebuie întotdeauna să fie luate cât mai aproape de cetăţeni și în interesul lor. Conceptul de democrație participativă face și el parte din Tratatul de la Lisabona, care promovează interacțiunea între cetățeni și instituții, iniţiativa cetăţenilor fiind exemplu a ceea ce înseamnă guvernanță europeană. Guvernanța pe mai multe niveluri se bazează pe un set de principii politice postmoderne: gestionarea acțiunii colective fără intervenția obligatorie a statului, implicarea instituțiilor și a actorilor care nu aparțin sferei guvernului, implicarea rețelelor de actori autohtoni, mai ales a societății civile, a mediului de afaceri și a beneficiarilor (“stakeholders”), precum si acțiunea comunicativă a acestora. Guvernanța implică o decizie politică de jos în sus conform intereselor comunității locale sau regionale. Această decizie, pentru a fi realizabilă, trebuie să vină din partea unei administrații publice transparente, competitive și eficiente.

Regionalizarea și Descentralizarea

Nu demult, Guvernul și-a asumat în Parlament răspunderea privind proiectul descentralizării. Majoritatea societății civile a protestat împotriva acestui proiect, care va da puteri depline președinților de CJ-uri. Am scris despre acest lucru și despre fărămițarea deciziei administrative, lucru care poate arunca România în Evul Mediu. Probabil această descentralizare e un prim pas spre viitoarea regionalizare, deci probabil pe viitor vor fi constituite Consilii Regionale, iar o parte din atribuții vor fi transferate acolo. Scriam de ceva timp că din punctul de vedere al Comisiei Europene, regionalizarea nu se poate face.

Modul în care s-a realizat acest proces de descentralizare ridică semne de întrebare asupra viitorului proces de guvernanță în România: fără o consultare academică, fără o consultare a sectorului privat, fără participarea societății civile. „Lumea civilizată s-a construit prin forţa unor oameni, nu toată societatea a participat la modernizarea ei”, spunea unul dintre președinții de CJ, în timp ce vicepremierul Dragnea spunea „am făcut foarte multe dezbateri publice. Şi eu, şi colegii mei am vorbit la foarte multe posturi”. În acest mod, s-a pregătit descentralizarea. E greu de crezut că vom trece instant la un nivel de  guvernare modern, promovat prin guvernanța pe mai multe nivele din moment ce „făuritorii” acestui proces gândesc în acest fel.  

Descentralizarea și regionalizarea pot îmbunătăți nivelul de funcționare administrativă, în cazul în care se face o reformă. Regionalizarea și descentralizarea, cum sunt creionate acum, arată ca o formă fără fond. Vorbim despre descentralizare, însă nu vorbim despre descentralizare fiscală și redistribuție, vorbim despre absorbție de fonduri europene, dar nu vorbim despre slaba capacitate administrativă, vorbim despre reducerea disparităților economice, dar nu aducem argumente și planificări de dezvoltare regională. Resursele o să fie tot la centru și acesta va controla în continuare județele financiar și politic. Gestiunea banilor va fi de 50 local și 50 central, fără nici o schimbare față de trecutul centralizat.

Într-un raport al Comisiei Europene, România ocupă ultimul loc atunci când e vorba de guvernare regională. Președinții de CJ dețin un control financiar şi legislativ, care le permite să menţină electoratul, antreprenorii și firmele  clientelare care varsă sume importante în bugetul partidului. Nu există transparență decizională, nu există competiție, responsabilitate la nivel local și regional. Procesele de achiziţii publice sunt expuse mai mult la fenomenul de corupţie, la nivel local și regional, din cauza  legăturilor mai apropiate și fără putere de control dintre oamenii de afaceri şi politicieni. Aceste legături au ajuns în ultimul timp să fie legale, aceste fraude cu fonduri publice sau fonduri europene se realizează legal, cu documente legale, folosind șiretlicuri legislative. Singurul mod prin care ele pot fi depistate este urmărirea fiecărui caz individual și demonstrarea legăturilor de cumetrie existente. Din păcate, lipsa societății civile active și a controlul politic al mass-media, la nivel local și regional, nu permit acest lucru.

Guvernanța pe mai multe nivele poate funcționa în cazul în care există o societate civilă activă la nivel local și regional, în cazul în care există mass-media independente la nivel local și regional, în cazul în care procesul decizional este transparent, iar deciziile se iau împreună cu actorii implicați. Guvernanța pe mai multe nivele se poate realiza dacă avem o administrație competitivă, responsabilă, transparentă și eficientă. Descentralizarea si regionalizarea care se realizează în prezent sunt forme fără fond, ceea ce ne duce cu gândul la vorba lui Nea Iancu: „Din două una, daţi-mi voie: ori să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele… esenţiale”.

Flickr: Andrew Mason

 

De acelaşi autor, puteţi citi:

Două recomandări pentru cititorii TOTB

E nevoie de o schimbare la nivel global? E nevoie de o revoluţie?

Who are you Mr. Basham and what is your price?

Sunt majoritatea românilor idioți?

Răspuns politicienilor și televiziunilor care manipulează grosolan

 

Părerea Voastră

Am deschis pe TOTB.ro o nouă rubrică, unde vom publica textele primite de la voi, cititorii vigilenți care, din când în când, puneți mâna pe tastatură și ne scrieți. Într-o lume unde e din ce în ce mai limpede că jurnalismul cetățenesc poate compensa pentru hibele unei prese centrale predominant corupte și animate de interese politice și presiuni comerciale, cu toții sutem datori să rupem, măcar din când în când, bariera dintre consumatorși producători. Adică să devenim prosumatori, să ne implicăm și să dăm mai departe mesajele noastre: Acțiunea e contagioasă. Cu alte cuvinte, așteptăm textele voastre pe Facebook sau pe adresa [email protected]


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger