Împăratul însuşi nu e atît de fericit

0

 

Matthew Rohrer face parte din aceeaşi gaşcă de tineri neoromantici americani din ale căror poezii am mai tradus aici pe totb (Matthew Zapruder, Anthony McCann), poeţi care încearcă să recupereze pentru zilele noastre frumuseţea şi misterul cultivate de Keats şi Shelley cu două secole în urmă.

Cele două poezii propuse aici strălucesc prin simplitate, efect poetic care, în ciuda aparenţelor, e cel mai greu de realizat, tocmai că presupune un minim de efecte.

 

Credo

Cred că altceva, cu totul şi cu totul

altceva se petrece, dar un om singur
nu poate să afle ce,
aşa că ne îndrăgostim.

Ar putea fi adevărat că instrumentul
pe care-l folosim zilnic să deschidem conserve
a fost ceva mult mai nobil, iar noi n-o s-o aflăm vreodată.

Cred că femeii care doarme lîngă mine
nu-i pasă de ce se petrece
afară, şi că trupul ei e încălzit
de încredere
ceea ce e un început minunat.

 

Împăratul

Îmi scrie în mesaj
că vine acasă
trenul iese
din subteran

aprind focul sub
oală, îi torn ei
un pahar de vin
împăturesc un şerveţel
sub o furculiţă

vîntul izbeşte ploaia
de geamuri
împăratul însuşi nu
e atît de fericit.

 

traducere de Dan Sociu


Leave A Reply