Imaginea femeii din România, după ziare, TV și publicitate

0

Ieri, ActiveWatch a lansat cercetarea „Imaginea femeii în societatea românească”, în care a analizat a imaginii femeilor şi a bărbaţilor în mass media, parte din campania ALTFEM. Stând cu ochii în presa scrisă, fie ea generalistă sau tabloidă, la televizor, unde a urmărit talk show-uri, emisiuni de divertisment și spoturi publicitare, ActiveWatch a scos la iveală principalii vectori după care sunt construite în presă imaginile femeilor, respectiv bărbaților.

 

12a7073814244f3fa135b0dc00c5a43d

 

Dacă unele concluzii le putem intui din simplul statut de consumator, cum ar fi faptul că în publicitate se menține o serie de stereotipuri legate de diviziunea genurilor, altele arată o dinamică mai puțin evidentă, de pildă creșterea numărului de femei care apar la TV sau scăderea afirmațiilor stereotipe referitoare la cele două sexe. Mai jos, vă invităm să parcurgeți principalele concluzii ale cercetării care poate fi consultată integral aici și să ne spuneți părerea despre aceste tendințe.

În ceea ce privește presa scrisă, cercetarea a analizat patru publicații românești cu profiluri generaliste, respectiv tabloide: Adevărul, Jurnalul național, Click și Libertatea, cuprinzând 6.869 de articole. Bărbații au cumulat cele mai multe apariţii în ziarele analizate, având o pondere de 72,34% din totalul apariţiilor înregistrate. Spre deosebire de anul 2011, procentul aparițiilor femeilor în presa scrisă a crescut cu aproape 3 procente, până la 27,66%. În publicaţiile generaliste (Adevărul şi Jurnalul Naţional), bărbaţii au înregistrat cele mai multe apariţii în calitate de actori principali, având o pondere de peste 82%, în vreme ce în presa tabloidă (Click şi Libertatea), bărbaţii au avut o pondere de peste 65% (2123 – valoare absolută), iar femeile aproximativ 35% .

În cele două publicaţii generaliste, cele mai mari diferențe de reprezentare de gen s-au înregistrat în domenii precum administrația publică (bărbați – 20,60%, femei – 1, 41%), sistemul sanitar (bărbați – 14,14%, femei – 1,05%) şi politic (bărbați – 13, 70%, femei – 3,43%). Analiza diferenţiată a ziarelor, indică totuşi diferenţe de reprezentare a bărbaţilor şi femeilor în calitate de experţi în anumite domenii. Astfel, în publicaţiile generaliste, cei mai mulţi experţi invocaţi de jurnalişti au fost bărbaţi, cu o pondere de peste 67% din numărul total de experţi identificaţi (70). Cei mai mulţi bărbaţi, prezentaţi în calitate de experţi, provin din domenii de activitate precum sistemul sanitar, economie sau ştiinţe sociale. n presa tabloidă, raportul femeilor şi bărbaţilor – experţi se inversează, femeile având o pondere de peste 65% din numărul total de experţi. În publicațiile tabloide,  femeile au fost prezentate în calitate de expert cu precădere în paginile de „Utile și servicii”, respectiv „Sănătate”, pagini în care ziarul oferă cititorilor sfaturi din partea unor experți: specialist în produse naturiste, alimentație, sănătate, chestiuni administrative, etc.

Cât despre televiziune, analiza celor 141 de emisiuni analizate (Acces direct, Sinteza zilei, Schimb de mame, Happy Hour, Realitatea la raport, O dată-n viață) reliefează că, în ansamblu, numărul bărbaților invitaţi în emisiuni a fost mai mare decât cel al femeilor. Dacă în analiza anterioară, din 2011, femeile au avut o pondere de 46%, rezultatele de anul acesta, arată o scădere cu două procente a prezenţei femeilor în emisiunile televizate. Frecvenţa prezenţei femeilor în emisiunile de divertisment a scăzut anul acesta cu 5%, până la aproximativ 45%, spre deosebire de cea înregistrată în anul 2011, când raportul prezenţelor dintre femei şi bărbaţi a fost 50% – 50%.

În cazul emisiunilor de tip talk-show, faţă de anul 2011, prezența femeilor a înregistrat o creştere semnificativă de la 12% până la 26%. Totuși, bărbații rămân reprezentați mai bine în emisiunile de tip talk-show decât femeile. În urma analizei, a reieşit că bărbaţii prezenţi atât în emisiunile de divertisment, cât şi în cele de tip talk-show, au vorbit, cu precădere, despre aspecte legate de sfera profesională (43,13%). În schimb, în cazul femeilor, incidenţa discuţiilor şi aspectelor legate de viaţa personală a depăşit pragul de 50%. De asemenea, cele mai multe confesiuni din viaţa personală s-au derulat în platourile emisiunilor de divertisment.

 

Profesii

 

În cazul bărbaților prezenți în emisiunile de divertisment, se menține tendința identificată și în cazul femeilor: predomină invitații a căror profesie nu este precizată de realizatori, precum și invitații din industria de divertisment. În ceea ce-i priveşte pe bărbaţii invitaţi în talk-show-uri, cei mai mulţi au fost politicieni.

Țintele aluziilor sexuale au fost, în majoritatea cazurilor, femeile. S-a înregistrat un singur caz în care un bărbat a fost ținta unei aluzii. În emisiunile de tip talk-show nu a fost înregistrată nicio aluzie sexuală în discursul moderatorilor sau invitaților. Bărbaţii prezenţi în emisiunile TV analizate au vorbit cu precădere despre aspecte legate de sfera profesională (43%). În cazul femeilor, incidenţa discuţiilor şi aspectelor legate de viaţa personală a depăşit pragul de 50%.

Spre deosebire de anul 2011, în emisiunile de divertisment a crescut numărul materialelor în care sunt prezentate femei din peisajul monden în ipostaze care scot în evidenţă calităţi fizice sau erotice. Țintele aluziilor sexuale au fost, în majoritatea cazurilor, femeile. S-a înregistrat un singur caz în care un bărbat a fost ținta unei aluzii.

Exemple de aluzii sexuale:

Happy Hour: Cristian Țânțăreanu: „…..mi-ar plăcea și mie o schimbare: să divorțez de ea și să iau una, așa, mai de 18-20 de ani, că se poartă. ….aia de 18 ani are și o bunică, dacă nu mă descurc cu ea, trec la bunică…”

Happy Hour: Viorel Lis cântă: „și-am îmbătrânit și nu mai pot, nu mai ia pistolul foc, și-am să-l dau la o vecină, să-l curate de rugină” Doamna Mary: „dacă nu ar lua, Oana n-ar mai sta”.

În cele 141 de emisiuni analizate au fost identificate 241 de referiri la aspectul fizic. Din nou, femeile au fost țintele, dar nici bărbații nu au fost ocoliți de referirile la aspectul fizic, deși într-o mică măsură față de femei. Un exemplu de aluzie la aspectul fizic vine din emisiunea Acces direct, unde Oana Zăvoranu e descrisă astfel: „Zăvoranca a făcut show la maximum, mai periculoasă decât Cat Woman, vedeta, a intrat în pielea unei asistente de 5 stele: blondă, îmbrăcată într-un corset negru, colanți lucioși și cu ghetuțe cu toc, Zăvo a adus domnii slabi de inimă în pragul infarctului. (…) Puțin a lipsit ca în platoul emisiunii lui Dan Capatos să fie aduse extinctoarele. Prea mirosea a extaz! Oana a făcut spectacol și cu fosta candidată la rolul de asistentă, Pamela de România. Două blondine care au amețit domnii cu mișcarile lor, două sexy lady…”.

 

Cercetare1

 

La capitolul publicitate televizată, în perioada analizată, au fost identificate 72 de spoturi publicitare în care au fost prezenţi şi copii printre personajele reclamelor. Prezența cuplurilor de copii (fată și băiat) a fost într-o pondere mai mare în special în reclamele despre mediul domestic, reprezentat de o familie cu doi copii.

Atât în cazul femeilor, cât și al bărbaților, au predominat situațiile pasive, dar și acțiunile cotidiene. Femeile au fost portretizate în mai mare măsură, îngrijindu-se de membrii familiei, fie prin tratarea persoanelor bolnave, fie prin acțiuni domestice (ex: gătește pentru familie, spală rufele sau face curat în casă). Cele mai multe reclame sunt centrate pe familie și cuplu sau includ personaje ce nu au o relație definită sau identificabilă. Bărbaţii sunt, cel mai adesea, prezentaţi în ipostaze pasive, dar cu rol de partener sau de soţ, respectiv tată. Spre deosebire de statusurile asociate femeilor în reclame, în cazul bărbaţilor a fost identificată categoria „expert”.


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger