Iată de ce ar trebui să ne pese de natură: Cele mai poluate locuri de pe Pământ

7

De multe ori ne întrebăm de ce ne-am sichisi să facem un efort față de mediul înconjurător. E mai comod să mergem cu mașina, să nu stingem lumina sau să nu oprim calculatorul de fiecare dată când ieșim din casă sau din birou. Nu e vina noastră că aruncăm gunoiul peste tot, e mai degrabă a autorităților care nu pun coșuri și în cele mai ascunse locuri. Însă scuzele nu sunt de folos atunci când ne uităm la situația în care au ajuns multe locuri de pe planetă. Până și o vorbă veche ne zice că mai bine învățăm din problemele celorlalți pentru a le evita pe ale noastre. În cazul acesta cred că vă va convinge înțelepciunea veche.

de Magor Csibi

Oricum, vorba nu este tocmai corectă. Aceste locuri nu au ajuns în acest hal doar din cauza lor. Într-o oarecare măsură și stilul de viață promovat de noi, nenumăratele fabrici construite pentru comoditatea și confortul nostru au jucat un rol în degradarea lor accelerată. Dar de data asta chiar nu avem de ce să ne mai chinuim pentru a vă convinge. Vă vor convinge imaginile care înfățișează cele mai poluate locuri de pe planetă. Eu zic atât: hai să fim măcar noi mai deștepți. Să nu ajungem și noi ca ei și, mai mult, să nu lăsăm ca obiceiurile noastre să-i afecteze și mai rău.

Sper că vom reuși să vă punem pe gânduri.

Râul Citarum din Indonezia

Pentru aproximativ cinci milioane de oameni, acest râu este singura sursă de apă. Noroc că râurile din România sunt curate. Cel puțin comparativ cu acesta. Deși am putea să vă furnizăm niște imagini asemănătoare și din țară.

Orașul Linfen, China

Ce vedeți în imagine nu este ceață. Este poluare naturală. Iar asta nu e cea mai urâtă imagine. Dacă vă întrebați ce legătură are această poză cu voi, uitați-vă la pantofii, hainele sau electrocasnicele pe care le aveți în posesie. Made in China.

Rondonia, Brazilia

Este una dintre cele mai defrișate zone de pe planetă. În proporție covârșitoare pentru creșterea vitelor. În caz că luați în calcul motive de a deveni vegetarieni, iată unul. De data asta, însă, chiar nu avem de ce să ne bucurăm că trăim în România. Uitați-vă la pădurile noastre.

Rachuelo, Argentina

3.500 de fabrici și 42 de gropi de gunoi au grijă de curațenia acestui loc. Deși chimicalele nu se văd de obicei, se simt în diverse feluri. Tocmai din acest motiv activiștii Greenpeace au ales să coloreze apa. Oare câte fabrici mai putem să numărăm în Romania?

Raul Yamuna, India

Imaginile vorbesc de la sine. Noroc că noi ne întâlnim cu astfel de peisaje doar în pădurea Băneasa, la groapa de gunoi Glina din București și în alte locuri din țară în care gunoaiele sunt depozitate ad-hoc.

Vă intrebăm după aceste imagini: Merită să fim atenți și la natură?

Foto: Reuters

Tags:



7 comentarii

  1. Acum citeva saptamini linga Odorhei s-a organizat un raliu .O proba ar trebuit sa fie o tura pe un lac inghetat, ceea ce a stirnit discutii acerbe pro si contra….In final nu s-a tinut tura pe lacul inghetat dar autoritatea de la apele a intrat cu un buldoexcavator pe gheata , opturind calea de acces pe lac….. gheata s-a spart mastodonul intrind pina la briu in apa ….apoi au venit niste utilaje ca sa-l scoate , tot fortind motoarele a avut loc o scurgere de ulei contaminand lacul ,cei care erau acolo s-al protejeze .Era intr-un fel tragicomic………
    Dar pe malul lacului jur inprejur intre tufisuri si arbori zac cred tone de deseuri predominant flacoane lasate de nivelul ridicat al apei in lacul de acumulare.
    Este ceva de care ar trebui sa avem rusine cei din zona ……………………

  2. de la gradinita,pina la micile, marile companii trebuie constientizat fenomenul ordinii si curateniei ,acasa,serviciu,societate ,si cred ca se mai poate spera la ceva bun

  3. ceea ce e amuzant e faptul că în toate aceste exemple de poluare evidentă amprenta de carbon calculată ar fi la un nivel excelent … adică minimă!

    cât timp nu pot aplica soluții simple de control al producției de bunuri materiale globale rezultatul va fi același! gunoaiele vor fi “fără valoare”. neavând valoare adunarea lor reprezintă doar costuri economice de care în capitalismul cel lăudat de toți oligofrenii fiecare va încerca să scape și să le arunce integral în cârca altuia! de regulă cei fără apărare, cei care nu se pot opune valului de gunoaie … săracii planetei …

    soluție simplă:
    fiecare sticlă de plastic pe care o găsesc să am dreptul să o iau, să io bag pe gât celui care a produs-o și să îl pot obliga legal să îmi plătească valoarea ei de piață ca sticlă nouă plus costurile necesare colectării, trasportului și operațiunii de băgat pe gâtul producătorului a gunoiului … atunci să vezi distracție, forfotă umană la strâns gunoaie! că nu vor mai reprezenta doar costuri ci și venituri! exact pentru cei cu venituri mici!

    săracii aceia care înoată prin munții de gunoaie vor avea cu ce să trăiască! din colectat gunoaie! ar avea un trai decent și destul de lucru dacă gunoaiele ar avea prețuri reglementate și juste, nu bătaia de joc cu care sunt plătiți acum la kilogramul de pet-uri strânse, de fier beton sau cartoane!

    și atunci să vezi cum îi va pieri cheful de produs în neștire industriei mondiale pentru că orice sticlă găsită și returnată vor trebui să o plătească! cum vor transpira și vor căuta ei, producătorii de bunuri materiale, să găsească metode de a reduce poluarea, de a recicla, ideal până la 100% pentru că la o reciclare de 100% vor avea costuri zero cu gunoaiele returnate!

    acum e o bătaie de joc, preturile sunt ridicole dacă le compari cu profitul făcut când sa vândut produsul ajuns acum gunoi și culmea culmilor nu industria care a poluat le plătește ci tot statul care le platește din taxele și impozitele colectate de la noi! timbrul ăla verde spune tot! e 10% din valoarea produsului! ar trebui să fie 100%!!!! plus energia consumată cu colectarea lui!!! că nu se dezgroapă singur și nici nu i-au crescut picioare ca să se deplaseze singur din lacurile bucureștiului până la centrul de colectare! toate acestea sunt costuri nerecunoscute de producătorul deșeului! el recunoaște doar valoarea de reutilizare ca materie primă a deșeului industrial! NU IA ÎN CALCUL POLUAREA!!!!

    e atât de siplu să identifici producătorul primar al oricărui deșeu industrial! indiferent ce e, sticlă de plastic, bec, creion, televizor, calculator samd! dacă vrei poți! dar nu se poate … pentru că nu se vrea … fiecare națiune crede că va putea să exporte poluarea celorlalte păstrând doar beneficiile și profitul, externalizând costurile pe care le implică poluarea industrială … dar cum trăim pe aceeași planetă toți, și chinezi și indieni și europeni și americani sau africani până la urmă profitul e iluzoriu și costurile totale agregate certitudini …

  4. Asemenea locuri sunt din pacate si in romania. Ape de munte din care nu demult puteai sa bei linistit de curate ce erau, acum sunt poluate paroape din izvoare, unde gasesti pana si acumlatori si haine aruncate, pe langa plactice. Nu cred ca mai poti gasi vre-un rau sau parau in romania in apele caruia sa nu vezi flacoane de plastic. Daca “evoluam” in acest fel nu lipseste mult si vom fi la fel ca cei din foto.

  5. Pingback: A világ legszennyezettebb helyei » Think Outside The Box

  6. Dr Militaru Germania on

    Fereasca-ma Dzeu sa vad asa in Romania! Pe idiotii aia nu-i scutura nimeni? Nu-i baga nimeni cu capul in apa sa-i tina acolo vreo jumatate de ora? Dar ce sa ceri de la indonezieni sau indieni sau chinezi? E o vorba veche: De unde nu e,nici Dzeu nu cere! Amin

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger