Recunosc, la mine în Lunca nu a protestat nimeni. Nu pe uliţă, cel puţin, dar la localul din sat (de fapt, o cameră adiacentă magazinului cu diverse) se vorbeşte numai despre Bucureşti şi celelalte oraşe, ce se întâmplă acolo. Oamenii au păreri, aici, se întreabă unii pe alţii ce va ieşi din “treaba asta“, îşi dau cu presupusul, se combat cu elan la un păhărel de vodcă sau o bere, deapănă istorii mai vechi sau recente, despre alegeri care “iară nu au adus nimica bun” şi, mai sceptici sau mai optimişti, se duc seara acasă, să vadă ce s-a mai petrecut prin ţară. De la ţara lor, de aici, se uită cu speranţă la ţara de la televizor, de acolo. Se gândesc: “Da’ oare va fi altfel dacă se schimbă ceva?”. În serile astea geroase şi antifonate de zăpadă, aproape mi-e ciudă că nu pot fi în două locuri deodată. Motiv pentru care m-am urcat în autobuz şi astăzi sunt la Cluj (însă despre asta, cu altă ocazie).
Sâmbăta trecută vă spuneam despre costurile întreţinerii, cu accent pe încălzire, pentru că frigul nu le place decât urşilor polari. Cu gaz şi gunoi cu tot, ajungeam la o sumă aproximată de 260 de lei pe lună, cheltuieli care ar fi echivalentul întreţinerii de la bloc pe o lună de iarnă. Apa, după cum spuneam, nu o plătim. În schimb, pentru a avea apă caldă la baie, lumină în camere, aparate electronice şi electrocasnice funcţionale, plătim curent. Aşa cum am estimat, diferenţele nu sunt semnificative faţă de ce am experimentat în oraşele în care am locuit. Avem un abonament fără rezervare (compania care activează aici este Enel Energie), dăm citirea o dată la două luni şi, de două ori pe an, angajaţii companiei trec prin zonă şi fac o citire pentru regularizare (de obicei, în ianuarie şi iunie). Preţul pe care îl plătim pe kilowat este de 0,433 lei (fără TVA), la care se adaugă taxa de contribuţie pentru cogenerare – 0,018 lei şi acciza – 0,004 lei. Total pe kilowat: 0,455 lei, la care se adaugă, în final, TVA-ul.
Astfel, ultima factură pe două luni a fost de 226 de lei, în condiţiile în care, în perioada facturată, s-a folosit mult drujba electrică (pentru tăiatul lemnelor). Teoretic, asta înseamnă 113 lei pe lună. Vara, facturile au fost mult mai mici (câteva zeci de lei, maxim). Acum, am mai folosit un calorifer electric (mai ales pentru baie), dar consumă mult, aşa că încercăm să îl utilizăm cu măsură. Ce mănâncă, în mod normal, curent: becurile (dar suntem în proces de trecere pe becuri ecologice, deja am echipat unele camere cu aşa ceva), televizorul, receiver-ul acestuia, laptop-ul, câteodată DVD player-ul (când vrea mama să se uite la poze sau noi la un film anume), încărcătoarele pentru trei telefoane mobile (nu în acelaşi timp, oricum), pentru aparatul foto, aspiratorul – când este necesar, frigiderul (serie mai nouă, aşa că nu papă foarte mult), boilerul care încălzeşte apa la baie, radio-ul mamei, telefonul, maşina de spălat.
Ne echipăm cu becuri eco (foto: Panasonic)
De obicei, avem 2 becuri aprinse seara, maxim 3; maşina de spălat – este folosită în funcţie de necesităţi, dar în medie o dată pe săptămână. Boilerul consumă în ritmul lui, cu perioade de stagnare şi activitate, ca şi frigiderul. Laptop-ul e destul de mult pornit, televizorul – când, cum, iar restul sunt utilizate în funcţie de necesităţi. Aşadar, nimic diferit faţă de un consum firesc dintr-un apartament. Studiem posibilităţi ca, la vară, să ne orientăm şi noi spre soluţii bazate pe energie solară, ca măcar o anumită parte din consumul electric să fie susţinută astfel. Însă acesta este un alt proiect, deocamdată rămânem cu ce avem. Cât va veni factura următoare – după calculele mele, va fi mai mare decât cea menţionată mai sus. Oricum, evaluăm şi aici opţiunile de abonament, în funcţie de oferta Enel (inclusiv cu schimbare de contor, calculare de consum pe timp de noapte separat faţă de consumul de zi – poate mă ajutaţi cu păreri, dacă aveţi aşa ceva deja instalat şi aţi experimentat sistemul).
Să trecem la aşa-numitele opţiuni „de lux”: telefon, internet, cablu tv. Singura ofertă din regiune – Romtelecom. Abonamentul de telefonie fixă ales de mama plus internetul meu (Clicknet, 2 mega, maximul oferit pe zonă) – 64 de lei. Cablul tv este, de fapt, antenă satelit. Nu Dolce, pentru că deja avem o antenă montată de la FocusSat (de acum doi ani). Aşa că am discutat tot cu această companie (vreau să precizez că nu fac reclamă sau anti-reclamă nici unei companii, doar mi se pare corect să evidenţiez aceste detalii în interesul experimentului), unde o doamnă simpatică m-a întrebat, când discutam despre oferte şi pachete de programe: „Da’ aveţi farfurie sau vreţi de la noi?”. Cum farfuria este, cu 50 de lei pe lună avem acces la un pachet total, care cuprinde toate programele de mediu, ştiinţă, natură (în topul preferinţelor), cele de sport (pentru că este frumos să vezi şi tenis sau schi sau raliul Dakar) şi filme (viciul meu, HBO şi suratele sale – MGM, Cinemax etc.).
Trag linie şi adun: 64 de lei telefon şi internet, 50 de lei tv complet. Rezultă 114 lei pentru a aduce modernitatea la sat, pentru a avea acces la restul lumii, pentru a-mi face jobul. Sunt curioasă cum vi se par aceste costuri, raportat la ce aveţi fiecare pe acasă; eu am plătit şi aproape dublu de atât, la un moment dat, pentru un abonament cu toate programele şi DVR (opţiunea înregistrării unui program în timp real) plus internet business şi chirii pe echipamente. În matematica totală a iernii, din perspectiva costurilor de întreţinere şi a celor pentru produse de lux, stăm aşa: 260 + 114 + 150 (medie curent estimată pe lună) = 524 de lei (căldură, gaz, gunoi, curent, cablu tv, internet, telefon – la trei persoane). La Bucureşti, făcând o medie (350 de lei) între facturile de la bloc din iarnă, cu o medie calculată de curent de 170 de lei pe lună şi cablu tv cu internet de 220 de lei, rezultă 740 de lei lunar (la două persoane). Sunt conştientă că se putea plăti şi mai puţin, dar cunosc şi cazuri unde se plătea mai mult (opţiunile de lux sunt cele care pot ridica ori scădea costurile). Probabil voi reveni cu comparaţia la sfârşitul lunii februarie, când voi avea un tablou real al cheltuielilor concrete (adică voi vedea exact ce plătim pentru perioada de când sunt şi eu aici, ţinând cont de faptul că, înainte să vin, nu exista internet, tv-ul era opţional şi clar am contribuit şi la creşterea consumului de curent!).
Foto: Free Press Release
Probabil v-am plictisit cu atâtea calcule şi nimic despre lucrurile de exterior oferite de iarna la ţară. Dar încă nu s-a făcut zăpadă de săniuş, numai de o bulgăreală uşoară. Aşa că mai aştept, cuminte, să ningă multe zile la rând, să văd nămeţi pe lângă casă şi să uit de costurile vieţii. O să mai vorbim despre mâncare şi lucrări agricole (să nu credeţi că, dacă am venit aici şi muncesc „pe laptop”, o să fiu scutită de munca în grădină şi pentru casă, nici pomeneală : – ) ). Până una – alta, cel mai mare câştig, din punct de vedere financiar, al primei luni din viaţa la ţară, este că nu mai plătesc chirie.
Citiţi şi:
Iarna pe uliţă, episodul 2: sărbătorile se pun în cui. Urmează răsadniţele
Mai aproape de natură, la ţară sau de confort, la oraş?
Iarna pe uliţă, episodul 3: Matematica întreţinerii – încălzirea
3 comentarii
Cel din imagine nu e bec ecologic, e doar economic. Se numeşte CFL (Compact Flourescent Lamp) şi e practic un tub de “neon” compact. Sunt cu mercur, deci n-au cum să fie ecologice, decât dacă vă place intoxicaţia cu mercur. Aşa că nu le spargeţi pentru că contaminaţi totul în jur – concentraţia admisibilă de mercur poate creşte de până la 800x. De reciclat, becurile alea se reciclează la supermarket: au nişte containăre speciale pentru asta şi contract cu procesatori care le preiau şi probabil le reciclează (adică probabil le sparg undeva unde nu-i vedem noi). Acelaşi lucru pentru tuburile de “neon”. Ce mai spărgeam din alea când eram mici! Acelea se numesc lămpi cu vapori de mercur la joasă presiune. Deci sunt tot cu mercur. Ok, au şi agron, neon sau alt gaz nobil dar e puţin şi oricum nu-i periculos.
Becurile economice mă tem că-s un rău necesar până apare altă tehnologie. Important e să nu le spargeţi şi să le reciclaţi corect. Iluminatul consumă destul de puţin din total oricum.
Cei mai mari consumatori sunt boilerul, maşina de spălat şi radiatoarele sau reşourile electrice. Dacă aveţi circular sau scule de mână şi alea consumă relativ mult, însă de regulă sunt folosite puţin (asta dacă nu ai gater acasă).
Boilerul se poate sări din schemă de la consum timp de 8 luni pe an cu costuri relativ mici. Există nişte colectoare solare cu tuburi vidate şi rezervor integrat care încep la ~1500 lei şi fac apă caldă în prostie între martie şi octombrie. Sunt simple şi merg surprinzător de bine. Vara fac apă de >90 de grade daca n-o consumaţi toată până a doua zi. Nu-i reclamă mascată, chiar merg bine, întrebaţi de oamenii care au. Sunt cele cu un cilindru în partea de sus. Cele cu antigel şi boiler separat nici nu se apropie de performanţele astea şi costă cel puţin dublu. Există şi o subvenţie nearambursabilă de 6000 lei de la stat pentru asta, dar durează evaluarea şi aprobarea hârţogăriei în jur de un an.
Şi la noi în sat tot Focus Sat are cam toată lumea, că-i cu cartelă şi pot lua când au chef/bani. Eu nu ma uit la TV dar stiu ce foloseste lumea, ca noi le aducem/ducem cartelele facand naveta.
Telefon doar cosmo are semnal ok peste tot. Cablul de Romtelecom tocmai l-au facut bucatele cei cu canalizarea, insa au solutii wireless. Tocmai am pus o alta antena sus pe casa pentru internet wireless. La tara comunicatiile radio sunt rege ca sunt tot felul de boi sau betivi care agata firele cu diverse utilaje (da, unii conduc utilaje beti). Undele radio n-au cu ce le agata, deci, nu pica serviciul.
Dupa 6 ani cred ca au evoluat lucrurile. M-am mutat si eu la sat, langa orasul in care lucrez. Intre timp satul a ajuns lipit de oras, ba chiar au aparut blocuri, asa ca ma gandesc sa ma mut si mai departe. Visul meu: sa ma mut intr-un sat la munte.
Dar sa revin: daca tot m-am mutat intr-o casa de constructie relativ recenta, am zis sa schimb tot ce-i bec cu becuri cu LED. Zis si facut. Cateva sute de lei mai tarziu, bani pe care nu i-am contabilizat si nici nu vreau sa o fac, nu mai exista niciun bec cu incandescenta sau economic, cu exceptia a doua neoane. Contabilizand insa puterea electrica, am ajuns la concluzia ca tinand absolut toate becurile aprinse, inclusiv cele doua neoane, in acelasi timp, puterea maxima consumata este de 300W. Pacat ca instalatia electrica a casei, fiind facuta de unii care probabil au furat meserie si atat, nu are circuitele de lumina separate de cele de prize, ca as fi scapat si de intunericul generat de penele de curent nocturne, sau as fi putut trece iluminatul pe o sursa alternativa (solar).
Ma tot gandesc sa ma mut si de aici, cum ziceam, la munte, dar vine partea a doua: depind de internet, iar daca unii agata firele cu utilajele (se intampla si la oras, acum vreo 2-3 ani au sectionat cu un excavator toate fibrele optice care intrau in sediul firmei) si cade internetul, eu pierd obiectul muncii. Televizor nu mai prea consum, doar filme.
Pingback: Vremea recoltelor. Când roşiile au gust de roşii | TOTB.ro - Think Outside the Box