Hunoriada: Societatea civilă a cerut Roșia Montană înapoi

0

Kelemen Hunor cu dinți din aur și ochelari din aur. Așa a fost înfățișat de reprezentanții societății civile în tablouri pe care le-au afișat astăzi în fața Ministerului Culturii și Patrimoniului Național în cadrul unui protest față de acordarea certificatului de descărcare de sarcină arheologică pentru masivul Cârnic, Roșia Montană, monument istoric din grupa valorică A, recunoscut cu valoare națională. Descărcarea de sarcină arheologică este primul pas în vederea scoaterii acestuia de pe lista monumentelor istorice si, astfel, eliminarea statutului de arie protejată.

“Kelemen, nu uita! Țara nu este moșia ta!”, au scandat protestatarii, câteva zeci la număr, care i-au cerut ministrului demisia, acuzându-l că a vândut valorile țării. Pe o vreme caniculară, protestatarii furioși s-au răcorit scandând “Roșia nu e a voastră, Roșia e a noastră”, încercând să oprească punerea în practică a deciziei de descărcare arheologică. Organizațiile care se opun acestui proiect vor contesta acest aviz în instanță. “Deocamdată nu am văzut actul în sine, dar certificatul s-a emis de Direcția Județeană Alba. Când îl vom primi cu toată documentația, vom face un demers administrativ pe lângă minister pentru a revoca decizia. Ei au 30 de zile de când formulăm plângerea pentru a veni cu un răspuns. În condițiile unui refuz previzibil vom face demersuri în instanță pentru anularea actului”, explică Ștefania Simion, reprezentanta Alburnus Maior.

Actul care a stârnit revolta societății civile a mai fost anulat o dată în 2008. “Noi sutem pregătiți, ne-am mai judecat o dată pe aceeași decizie în 2008. Actul inițial a fost emis în 2004, noi l-am atacat imediat, dar procesul a durat până în 2008, când a fost anulat irevocabil. Compania Roșia Montană Gold Corporation a încercat să remedieze, apoi, un aspect procedural referitor la faptul că raportul arheologic nu a conținut din partea arheologului responsabil de șantier o recomandare explicită. Ei au obținut din partea arheologului respectiv pe baza acelorași cercetări o rescriere a raportului prin care, de data aceasta, recomandă descărcarea de sarcină arheologică”, explică Ștefania Simion.

Reprezentanții societății civile speră să obțină, din nou, anularea actului în instanță, dar și suspendarea documentului pentru a evita ca descărcarea arheologică să fie pusă în aplicare, cu atât mai mult cu cât RMGC este în faza finală de obținere a acordului de mediu, iar de aici mai sunt puțini pași până la exploatarea actului, mai spune Ștefania Simion. “Pericolul este distrugerea iremediabilă a vestigiilor de acolo, deoarece activitatea în sine de exploatare pe bază de explozibili este incompatibilă cu protejarea și duce la dispariția fizică a acestor galerii”, mai adaugă aceasta.

Cea mai tânără protestatară are aproape două săptămâni de viață, o cheamă Sara și a venit să ceară demisia ministrului împreună cu mama sa și câteva prietene ale mamei. Una dintre ele, Paula, în vârstă de 34 de ani, este scandalizată de decizia autorităților de a distruge natura în favoarea îmbogățirii. “Am fost acolo de mai multe ori și este superb, am fost impresioantă de Roșia Montană. E păcat să se piardă așa valori, e cumplit să distrugi un munte”, spune aceasta.

Protestatarii au depus la minister o petiție semnată de numeroși apărători ai patrimoniului național, printre care Șerban Sturdza (arhitect), Mircea Toma (Agenția de Monitorizare a Presei), Voicu Rădescu (Green Hours), Peca Ștefan (dramaturg), Cinty Ionescu (Video Designer &VJ), Remus Cernea (Mișcarea Verzilor).

Printre ONG-urile care au protestat în numele campaniei “Salvați Roșia Montană” se numără Re.Generation, Salvați Bucureștiul, Agenția de Monitorizare a Presei, Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, Ecopolis.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii, Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional (DCJPN) Alba a emis acest certificat pe baza hotărârii din 12 iulie a Comisiei Naţionale de Arheologie privind aprobarea raportului de cercetare arheologică preventivă “Masivul Cârnic, Roşia Montană, România – proiectul minier Roşia Montană”.

“Acesta este primul pas necesar în procesul de a asigura salvarea, conservarea şi valorificarea moştenirii arheologice şi arhitectonice de la Roşia Montană”, se arăta în comunicatul citat, precizându-se că ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Kelemen Hunor, a iniţiat un plan de acţiune care să asigure conservarea celor mai importante situri arheologice şi monumente arhitectonice.

Foto: Re.Generation


Leave A Reply