Hrana vie. Lupta pentru alimentație sănătoasă în România

17

Mâncare naturistă, hrană vie sau “raw food”. O tendinţă care face paşi timizi în România. Bucătăria fără foc pare un concept de roman, deşi ea este o realitate tot mai întâlnită în alte ţări. În mod cert, după ’90 şi-a câştigat şi la noi adepţi, chiar dacă vorbim de o nişă abia în formare. Pentru aparţinătorii ei, viaţa sănătoasă se compune din alimentaţie corectă, apropiată de natură şi o filosofie în acelaşi ton. 

de Camelia Jula

Mişcarea “raw food” (hrană vie) nu este o invenţie a secolului 21. Nici măcar a secolului 20. Primele studii şi lucrări au apărut la sfârşitul secolului 19, dar dezvoltarea mişcării s-a petrecut abia după reaşezarea societăţii în urma celui de-al Doilea Război Mondial. Doctorul elvețian Maximilian Bircher-Benner este cel care a pus prima dată în discuție hrana vie ca tratament și a înființat o clinică, în 1897, la Zurich, pentru a trata pacienți suferind de boli diverse prin mâncare sănătoasă, gătită fără foc. El însuși a trecut prin experiența vindecării directe de icter prin cură cu mere proaspete. Numele său este reținut de istorie și ca inventator al produsului ”muesli” (din păcate, invenția lui a fost diversificată în timp, astfel că ”muesli” din prezent nu prea mai au de-a face cu rețeta originală a medicului elvețian). Norman Walker, Max Gerson, Weston Price – toți sunt specialiști care, în anii timpurii ai secolului 20, au studiat efectele hranei vii și au scris lucrări științifice pe baza observațiilor lor directe.

Mod de alimentație sănătos, nu dietă sau cură

Anii ’80 au însemnat, practic, dezvoltarea acestui tip de alimentație. Spun ”dezvoltare” pentru a marca apariția restaurantelor și meniurilor de tip ”raw food”, nu pentru că acest gen de hrană ar fi devenit un curent de masă. În fond, curentul ”fast-food” este cel care marchează secolul trecut și care, din nefericire, este responsabil pentru multe din problemele de sănătate ale celor care l-au îmbrățișat. În Statele Unite ale Americii, mișcarea ”raw food” a prins mult mai repede și pe scară mai largă, pentru că a fost promovată de diverși exponenți publici – actori, actrițe, artiști, în general. Cum tendința maselor este de a urma exemplul dat de o persoană publică (indiferent de motivele care au îndemnat acea persoană să aleagă un stil de alimentație), era normal ca în spațiul american să existe din ce în ce mai mulți adepți ai alimentației naturiste și ai bucătăriei fără foc. Totuși, raportat la populație și la problemele de sănătate cu care se confruntă aceasta, și în SUA mișcarea ”raw food” este încă de nișă, departe de a câștiga lupta cu fast-food-ul.

Ce înseamnă, practic, hrana vie? Nu este o dietă, așa cum multă lume tinde să creadă, ținută doar pentru a pierde niște kilograme. Nu ține de o anumită religie și nu cere aderarea la vreo sectă. Este, pur și simplu, un mod de alimentație bazat pe alimente neprocesate, fără să fie gătite cu foc și, de cele mai multe ori, organice (sau măcar cultivate tradițional). Legume crude, fructe crude sau uscate, nuci, alune, semințe (neprăjite și nesărate), germeni, cereale în formă pură (grâu înmuiat în apă sau orez etc.), ouă, brânzeturi obținute natural (nu neapărat din lapte, se poate face brânză și din migdale), pește, chiar și carne, într-o oarecare măsură, toate acestea fac parte din alimentația naturistă. Nimic cu conservanți, aditivi sau orice alt adaos la produse, nimic cu E-uri, procesat chimic sau obținut prin alte metode decât cele tradiționale, manuale. Există și aici ramuri: cei care aleg combinarea alimentelor cu proteină vegetală cu cele care conțin proteină animală și cei care resping proteina animală și se orientează pe o dietă vegetariană sau vegană prin excelență.

O delicioasă clătită ”raw” cu spanac, din bucătăria Fibrio

În fast-food România, hrana vie se luptă a fi înțeleasă

”Gătitul”, în cazul bucătăriei fără foc, înseamnă prepararea variatelor feluri de mâncare prin alte metode decât utilizarea focului. Există și voci care susțin că o temperatură mai mică de 40 de grade nu alterează produsul, deci se poate accepta. Concepția de bază în bucătăria fără foc este că fierberea sau prăjirea alimentelor duc la dispariția proprietăților acestora. Fără a intra în detalii prea specializate (le puteți găsi aici sau aici, spre exemplu), aș spune simplu că hrana neprocesată este cea vie, pe când mâncarea gătită așa cum mulți dintre noi sunt obișnuiți este cea moartă. Iar cum, vrând-nevrând, ceea ce mâncăm ne influențează sănătatea și starea de spirit, ar fi important să acordăm mai multă atenție alimentelor alese și felului în care mâncăm. Însă România cunoaște o bucătărie grea, cu mult rântaș, cu aproape totul fiert sau fript, cu combinații periculoase de cartofi, carne și făinoase. Mai mult, zilnic sunt pline food-court-urile din mall-uri cu oameni de toate vârstele care înfulecă preparate de fast-food de parcă mâine n-ar mai exista. Ce șanse are un adept al bucătăriei fără foc să reziste pe piața alimentației românești propunând rețete de care nu a prea auzit nimeni, din ingrediente uneori prea puțin cunoscute, cu gusturi atât de diferite?

Dar, când ai un vis și pasiunea de a-l urma, în ciuda greutăților, se pare că nimic nu este imposibil. Cel puțin asta văd la Cornelia Marin (foto stânga), omul care a avut curajul să deschidă, în București, un mic restaurant cu meniu aparte și să promoveze, prin blogul său și rețete speciale, hrana vie și principiile unei alimentații sănătoase. A pornit de la lupta ei personală cu kilogramele și căutarea acelui mod de alimentație care nu doar să ducă la scădere în greutate, ci să ofere sănătate și menținere și a ajuns la lupta pentru a educa un public neavizat (sau prea puțin avizat) despre beneficiile hranei vii. Economist ca formare, Cornelia are experiența domeniului alimentar încă de dinainte de 2001, anul în care și-a deschis restaurantul Fibrio. Și, mai important, are pasiunea pentru natură și sănătate, care a împins-o mereu să caute informație nouă și pertinentă, să citească, să înțeleagă domeniul și să experimenteze rețete. A trecut peste eșecuri și nu a încetat să creadă. ”În 2005, când am lansat meniul sănătos la Fibrio, nu am avut succes cu el și am dat faliment. A trebuit să fac eforturi și împrumuturi ca să rămân pe piață. Am trecut pe meniu mediteraneean, care este un compromis, o cale de mijloc între bucătăria fără foc și cea cu foc. În 2008, am crezut, cu toată criza, că voi da faliment din nou. Așa că, în fața unei asemenea iminențe, am zis că măcar aș putea să risc și să dau o șansă visului meu”, povestește Cornelia.

”Oamenii au uitat de ce se pun la masă” …

Visul ei a fost un meniu diferit, bazat pe ingrediente naturale, cum ar fi făina (proprie) cu indice glicemic scăzut, împărțit în variante (cu proteină animală sau doar cu proteină vegetală), care a luat în calcul toate posibilele probleme ale clienților (intoleranță la gluten, alergii etc.). Cu foarte multă muncă, fără o zi liberă, inventând mereu ceva nou și informându-se în permanență, Cornelia a făcut din Fibrio, încet – încet, o referință. Și, deși nu și-a propus, a avut un mic ajutor nesperat din partea unor artiști români care au slăbit urmând rețetele și indicațiile ei. ”Primul a fost Răzvan Popescu, cu dietă și sport a slăbit 50 de kilograme. Apoi au venit Andreea Bănică și Claudia Pavel, dar nu a fost intenția mea să o iau pe acest drum, ele au vrut să vină și au venit, au ales această alimentație și le-a fost bine”, spune Cornelia. Clientela fidelă a restaurantului, însă, este formată nu din vedete, ci din persoane din segmentul de mijloc. Este comunitatea mică, în formare, care începe să înțeleagă avantajele alimentației sănătoase, fie ea gătită sau ”raw”. În Cornelia, oamenii găsesc un prieten și un sfătuitor, care preferă să piardă, ca patron de restaurant, o vânzare, decât să își lase clienții să consume desertul ori să bea apă imediat după mâncare. Educația este mai importantă pentru ea și orice client câștigat înseamnă o mică victorie a bucătăriei fără foc și în România.

Fără foc, fără aluat tradițional: coșuleț de hrișcă, cu salată de avocado

”Îmi doresc să schimb ceva în viața oamenilor și mă bucur atunci când reușesc. Mi se pare că oamenii au uitat de ce se pun la masă. Acordă mai multă importanță căutării unei haine decât mesei, nu înțeleg diferența dintre dietă și mod de alimentație. Însă cu toții ar trebui să știe că ajungem să plătim mai repede comoditatea. Alimentația sănătoasă ajută în tratarea atâtor boli, chiar dacă e o luptă inegală cu industria farmaceutică și cea alimentară de masă. Este foarte greu să câștigi oamenii, practic, până nu se îmbolnăvesc sau nu pățesc ceva rău, oamenii nu caută sau nu acceptă alternativa”, este opinia Corneliei. Prin blogul ei, corneliamarin.ro, ea a ajuns cunoscută în țară și în afara României. În ciuda ofertelor primite de peste hotare, alege să nu plece de aici. ”Nu mi-am terminat misiunea aici. Eu am crezut în visul meu, simt că asta e menirea mea și nu mă văd plecând. Mi-ar plăcea să fim mai mulți pe piață în România, să existe concurență, chiar dacă cel mai mare efort pe care îl fac și acum este să mențin prețurile la un nivel acceptabil pentru orice client, în condițiile în care materia primă, naturală, costă foarte mult. Am învățat să mă duc direct la producători, să elimin intermediarii, facem multe lucruri manual la restaurant, în așa fel încât să pot menține aceste prețuri”, explică Cornelia.

Un deliciu ”raw”: piure de conopidă și spanac, cu brânză caju

Bucătăria naturistă este la îndemâna oricui

Teritoriul virgin din România la capitolul hrană vie o ambiționează și mai tare, deși în SUA, Germania, Australia sau chiar Marea Britanie ar avea un alt succes și ar câștiga categoric mai mult din punct de vedere financiar. Cornelia, însă, vrea să se bată aici. În special pentru copii: vrea să facă evenimente speciale pentru ei, cu hrană vie, să ajute mamele să învețe să gătească sănătos și chiar să scrie o carte pentru copii, cu povești și rețete sau … rețete-povești. Vrea să creeze abonamente pentru clienții fideli, iar, pentru cei care vor să slăbească, vrea să propună o dietă combinată cu sport (cu ajutorul unui instructor specializat, la fel de pasionat ca și ea de viața sănătoasă). Și, undeva într-un viitor neimpus, dar sigur, își dorește o clinică, într-o pădure, unde oamenii să vină să se trateze prin alimentație crudă, naturistă și să înțeleagă faptul că pot avea o a doua șansă la viață, dacă aleg să trăiască altfel. Pe blogul ei, propune mereu rețete interesante, pentru produse ”raw” delicioase, ușor de făcut de oricine acasă. Nu vă trebuie decât dorința de a face, ingredientele (magazinele naturiste sau de tip Plafar sunt pline de surprize) și câteva ustensile, în funcție de produs – blender, storcător de fructe, robot de bucătărie și un aparat de deshidratat (dacă optați pentru bucătărie fără foc în totalitate).

Hamburger de quinoa. Mai bun și mai sănătos decât cel din carne

Comunitatea naturistă crește încet pe internet, unde au apărut și magazinele online cu produse specifice. Nu este o nișă ieftină, tocmai pentru că lumea s-a întors ”cu susul în jos”: ce este natural și sănătos costă mai mult, în vreme ce tot ce înseamnă mâncare nesănătoasă, artificială, ultra-procesată, este la îndemâna oricui. Mai direct spus, să ne batem joc de corpul nostru și să ne îmbolnăvim este ieftin, dar să avem grijă de noi și să prevenim bolile este scump. Să privim, puțin, din altă perspectivă lucrurile: dacă mâncarea nesănătoasă, dar la îndemână, este ieftină, cât vă vor costa tratamentele în momentul în care vă veți îmbolnăvi și veți depinde de tuburi pline cu medicamente? Ajungem la vorba Corneliei: comoditatea se plătește scump. Aici sau aici puteți citi mărturii ale unor oameni care au înțeles beneficiile hranei vii și care au ales acest drum și încearcă să îl explice și celor din jur. Iar dacă veți avea măcar o dată curiozitatea să încercați acasă o rețetă naturistă, veți descoperi naturalețea gusturilor și senzații noi. Combinațiile, în bucătăria naturistă, sunt atât de multe, iar adaptarea la un nou mod de alimentație este o chestiune de voință și obișnuință.

Se poate și fără foc: supă cremă de ciuperci

Suntem ceea ce mâncăm

Să dăm un ochi în bucătăria Corneliei și să vedem ce putem mânca aici. Pentru cei care nu renunță la proteina animală, oferta cupride atât salate sau aperitive ce conțin și pește ori pui, cât și feluri principale de mâncare în combinații interesante, cu ingrediente precum năut, quinoa, spanac, dovlecel, fructe de mare și multe altele. Până și prăjiturile sunt delicatese mai rar întâlnite; iar la capitolul paste puteți opta pentru paste din hrișcă, paste din orez brun și alge wakame sau din orez sălbatic, toate fără gluten. Pentru cei care pot renunța la proteina animală, meniul bazat pe proteină vegetală le promite o călătorie fascinantă în lumea gusturilor: de la hamburgeri vegetali, supă de linte, supe creme de avocado, mazăre galbenă, năut sau quinoa, la clătite fără ou cu spanac, ciuperci sau tofu, chiftele de legume, garnituri vegetale, paste Fibrio (produse manual din făina Fibrio și ouă ecologice), sortimente de pizza care mai de care mai interesante, totul completat de o listă specială de deserturi 100% ”raw”, începând de la înghețată fără proteină animală și fără foc, până la delicioase prăjituri care nu au trecut prin cuptor. Iar pentru că rețetele se diversifică mereu datorită creativității Corneliei, meniul ”raw” este mai bine să îl ascultați direct din gura personalului de serviciu (”ar trebui să tipăresc meniul în fiecare zi, la câte idei și rețete îmi vin”, zâmbește Cornelia). Pe site-ul restaurantului, fibrio.ro, găsiți detalii despre fiecare fel de mâncare din meniul actual mixt, precum și prețurile, iar la fața locului, personalul vă poate spune care este oferta ”raw”.

Proteina vegetală la putere: ciuperci cu spanac

O simplă căutare pe internet sau o răsfoire a revistelor (în special a celor dedicate publicului feminin) arată că, la capitol editorial, cel puțin, interes pentru ”hrana vie” ca subiect există de mulți ani în România. Se fac interviuri cu persoane care au adoptat acest mod de viață, se împărtășesc rețete, se dau sfaturi, argumente, iar comentariile cititorilor, în majoritate, vorbesc despre beneficii, despre calea naturală și despre gustul unic al bucătăriei fără foc. Cu toate acestea, realitatea văzută pe stradă, în mall-uri sau chiar în restaurante este alta. Poate pentru că vorbim de o nișă extrem de îngustă care a adoptat în fapt alimentația naturistă. Poate pentru că, la nivel declarativ, este exotică discuția despre bucătăria fără foc, atunci când pe aragaz stau oalele cu tocăniță. Poate și pentru că prejudecăți adânci îi fac pe mulți să ia în râs hrănirea naturistă în public (sau menționarea ei). În pauza de masă de la serviciu, spre exemplu, între bucățile de carne friptă, chifle, hamburgeri, șaorme, fast-food-uri, o gustare de morcovi cu mere și stafide sau o salată de castraveți cu iaurt și banane pot părea cel puțin extraterestre. Nu de puține ori am auzit, cu tristețe, că, ”indiferent cum alegi să mănânci la tine acasă, când nu te vede nimeni”, dacă mergi undeva în vizită ar fi ”politicos” să bagi în tine ce oferă gazda, chiar dacă e vorba de sarmale, prăjeli și ciorbe, când tu nu mai ai așa ceva în meniu de ani buni.

Și înghețata se poate face naturist, fără foc și chiar fără proteină animală. Este delicioasă!

Realitatea este că suntem ceea ce mâncăm și nu ar trebui să abdicăm de la principiile noastre indiferent de ironiile sau privirile mirate din jur. În România, misiunea hranei vii este dificilă: deși apreciată teoretic, cum spuneam mai sus, când vine vorba de pus în practică, situația se schimbă. Tendința ultimilor ani este de redescoperire gastronomică, cel puțin în cazul unui segment din populație și ar merita susținută și printr-o politică de prețuri care să încurajeze mâncarea sănătoasă, la nivel larg (dar aici e o altă poveste, în care intervin piața, statul, micii și marii jucători, micile și marile interese, o temă care merită abordată separat). Însă, deocamdată, buzunarul majorității se orientează către ceea ce este ieftin și deloc sănătos. Un cerc vicios, ați putea spune. Dar chiar și cu resurse limitate se poate opta pentru o alimentație naturistă și se poate trăi făcând alegeri înțelepte. Contează să vrem.

 

Foto: Fibrio.ro

 


17 comentarii

  1. Perfect de acord cu articolul. Doar ca mancarea raw are un foarte mare dezavantaj. Ingredientele sunt foarte scumpe! Din pacate, nu pot face nici o reteta de pe blogul doamnei.

  2. Super tare. Pai eu nici nu stiam decat foarte vag de mancarea vie. Oricum nu pot sa spun ca asi renunta de azi la mancarea normala dar oricum am inceput de ceva timp sa ma gandesc la ce mananc si sa mananc mai sanatos 🙂

    Ar fi bine sa apara un lant de magazine cum e McDonalds de exemplu dar cu hrana vie :)M-as baga la o franciza..

  3. Foarte interesanta tema articolului si mai ales foaret importanta pentru alimentatia corecta si sanatoasa. Pacat ca pana la urma articolul se divedeste mai mult a raspunde la o comanda de promovare a restaurantului Fibrio al doamnei Cornelia, decat o anliza sau informare pe aceasta tema. Toata stima si consideratia pentru doamna Cornelia, care dupa cum se vede, duce o lupta continua pentru promovarea acestor principii.
    As vrea sa amintesc pe langa cele spude in deschiderea articolului si de aportul in domeniu, pe meleagurile noastrea, a romanului Valeriu Popa, care prin anii 70-80 era un adevarat guru in acest domeniu, salvand de la pieire sute si chiar mii de oameni de diferite varste. Acesta promova si dadea solutii simple de preparare a unor retete cu adevarat miraculoase pentru sanatate. O parte din invataturile si retetele lui au fost publicate de Adrian Paunescu in revista Flacara in acea perioada. Acesta recomanda hrana vie, fara preparare termica. Cruditatile ocupind pozitia esentiala.
    Dupa vreo 8-10 numere de revista acest subiect a disparut din paginile acesteia, dar desi am imbratisat ideile si am decupat din revista retetele publicate, pana la urma le-am pierdut. Insa mi-a ramas in minta un principiu de baza si anume, daca nu poti sa consumi integral alimente crude, hrana vie, atunci macar sa acorzi o pondere cat de cat importanta acestor produse. Adica pe langa hrana gatita traditional, dar in cantitate limitata, sa consumi si hrana vie, cruditati, lapte crud, etc. Mai exact pe langa o potie mica de mancare gatita sa mananci un castron substantial de cruditati sub forma de salate.
    As mai vrea sa amintesc ca principiul hranei netratate termic este foarte vechi si se pare ca era de baza in cadrul civilizatiei Esseniene cu sute de ani i.hr. Si, cine stie, poate cu mult mai inainte. Probabil ca aceste principi au insotit dezvoltarea fiintei umane pe tot parcursul acesteia.

  4. Eu as zice ‘cruda’, nu ‘vie’… In primul rand, ‘raw’ inseamna ‘crud’, in al doilea rand eu personal cand citesc asa un titlu, ma gandesc la animale mancate de vii, de exemplu creierul de maimuta, stii? NOT COOL!

    • Sintagma “hrana vie” nu este doar traducerea noastra pentru “raw food”, ci preluarea sintagmei deja incetatenite, prin care adeptii si consumatorii acestui stil alimentar au importat fenomeni si filosofia lui aferenta in Romania, in limba romana. Daca, de pilda, veti cauta pe Google “hrana cruda”, nu veti ajunge la rezultatele dorite referitoare la adaptarile autohtone referitoare la raw food. Pe cand, daca veti cauta “hrana vie”, veti gasi o multime de rezultate utile.

      Toate bune si va multumim pentru observatii.

  5. Pingback: Hrana vie sau cum ne vindecam prin alimentatie | Kiss News

  6. Pingback: Să creștem sau nu copiii cu o alimentație vegană? | TOTB.ro - Think Outside the Box

  7. Pingback: Cum mâncăm în secolul 21: La masă cu raw veganii. Bucătăria fără foc (I) | TOTB.ro - Think Outside the Box

  8. Pingback: Cum mâncăm în secolul 21: La masă cu naturiştii. Bucătăria fără foc (II) | TOTB.ro - Think Outside the Box

  9. este foarte urat modul in care a reusit sa profite de pe urma persoanelor vulnerabile, sensibile la cuvantul “mancare sanatoasa” si “stil de viata sanatos” aceasta patroana de restaurant contabila de meserie “Cornelia Marin” care se da drept specialist in nutritie fara sa aiba la baza profesia de medic si nici un fel de studii in domeniul medical…s-au aflat multe despre aceasta escroaca in anul 2012..vezi site-ul ansvsa.ro si altele de specialitate unde se vorbeste pe tema asta…sunt cazuri grave de indigestie cu mancarea de acolo…cred ca e cazul sa deschidem un pic ochii si altora: restaurantul “Fibrio” din Dorobanti detinut de Cornelia Marin, acolo unde aceasta prepara toate produsele si retetele “sanatoase” pentru cei atrasi in capcana…functioneaza ilegal din ianuarie 2012 fiind inchis oficial si definitiv de DSV, adica directia sanitar-veterinara si pentru siguranta alimentelor..si se stie ca DSV nu inchide definitiv de prima data si intai avertizeaza dupa care suspenda…si apoi inchide…deci practic de cand a fost deschis acest restaurant nici nu avea autorizatie DSV pentru a functiona…pentru ca este o mizerie care nu respecta nici un fel de reguli..si se poate vedea la prima vedere de cum treci pragul speluncii…i se face mare reclama pe internet si pe la televizor acestei Cornelia Marin care este o impostoare ce cauta prin orice mijloace sa isi promoveze afacerea murdara…rusine..

  10. Foarte bun articolul acesta … dar am o intrebare … seminte de quinoa nefierte? se poate consuma quinoa fara fierbere? multumesc anticipat pentru raspuns.

  11. buna ziua ,as dori sa cumpar cartea cu meniuri s ai pot gati fetitei mele de 17 ani care ar vre sa slabeasca are 1,68 cm si 80 kg . nr meu de tel 0766231170 Multumesc si va doresc mult succes cu restaurantul, eu stau in Focsani si ii invidiez pe bucureste ca au acest gen de restaurat FELICITARI! de fieare data cand o sa vin in Bucuresi v-oi manca la restaurantul vostru

  12. Am fost o singura data la Fibrio in Dorobanti, am asteptat mai bine de 15 minute sa ni se dea o masa desi erau mese libere fara semn de rezervare pe ele, apoi am fost duse la fumatori (ciudat, avand in vedere ca e un restaurant care promoveaza un stil de viata sanatos…) si am asteptat iarasi mult sa ni se ia comanda desi am spus chelnerilor ca suntem gata sa comandam. Nu am mai comandat pentru ca eram deja iritati de atitudinea lor si de preturile exagerate pentru modul in care se se raporteaza la clienti.

Leave A Reply