Hong Kong va pune capăt comerțului cu fildeș

0

Dacă ieri aflam că una din cele mai mari companii de circ din lume renunță definitiv la numerele cu elefanți, astăzi aflăm, potrivit Huffington Post, că Hong Kongul va interzice succesiv comerțul cu fildeș. Hong Kong este considerat cea mai mare piață de fildeș a lumii și un punct de tranzit foarte important pentru fildeșul ilicit, care are frecvent ca destinație China continentală, cel mai mare consumator de fildeș provenit în urma braconajului.

Leung Chun-ying, aflat în fruntea conducerii de la Hong Kong, a anunțat că autoritățile ”vor opri succesiv comerțul local de fildeș” și că vor impune pedepse mai mari pentru braconaj și traficul de specii pe cale de dispariție. Deși Hong Kongul a interzis importurile și exporturile de fildeș în 1989, când traficul internațional de fildeș a fost trecut în afara legii, în oraș există în prezent circa 400 de comercianți autorizați de fildeș.

Un raport publicat anul trecut arată că există subterfugii prin care traficul provenit din braconaj își face loc pe această piață legală de fildeș. ”Comercianții de fildeș de la Hong Kong nu sunt altceva decât ucigași autoritzați de elefanți africani, care de decenii operează sub nasul autorităților complet imuni în fața legii,” arată unul dintre autorii raportului, Alex Hofford, din partea organizației WildAid Hong Kong. Mai mult, cifrele arată că Hong Kong este al treilea cel mai important nod în rețeaua de contrabandă cu fildeș, după Kenya și Tanzania. Majoritatea fildeșului care ca destinație China continentală, 90% din fildeșul de la Hong Kong fiind cumpărat de chinezi din țară.

”Niciun alt oraș analizat nu are spre vânzare la fel de multe obiecte de fildeș ca Hong Kong,” mai arată și un studiu al organizației Save the Elephants, care a inventariat o ofertă de peste 30.000 de obiecte de fildeș aflate la vânzare în circa 72 de magazine.

În fiecare an, în jur de 30.000 de elefanți africani sunt omorâți pentru fildeș, această specie aflându-se acum sub amenințarea reală a extincției. ”Această specie ar putea dispărea sub ochii noștri, într-un deceniu sau două, dacă actuala tendință [de braconaj]persistă,” a arătat Dune Ives, cercetător la organizația Vulcan, în cadrul unei conferințe de anul trecut susținute în Botswana. ”Mai mult, în cinci ani am putea pierde șansa de a salva acest magnific animal.” Statisticile oferite de International Union for the Conservation of Nature arată că, în 2013, mai existau doar 470.000 de elefanți africani, față de 550.000, în 2006. În Africa de Est s-a înregistrat cea mai mare pierdere: de la 150.000, la 100.000.

În 2011, anul care a rupt recordurile la cantitatea de fildeș confiscată la nivel global, au fost capturate, de pildă, 38,8 tone de fildeș – echivalentul colților obținuțo de la 4.000 de elefanți. Într-un articol impresionantNew York Times arată cum traficul de fildeș afectează major nu doar integritatea unei specii, cât securitatea unei țări: în Republica Democratică Congo, fildeșul a devenit una dintre cele mai râvnite și controversate resurse, alimentând grave tensiuni interne. Unele din cele mai importante grupuri de rezistență armate africane obțin fildeș ilegal și-l vând pentru a procura arme și pentru a-și susține dominația în anumite regiuni.

Deși există și alte animale de la care se recoltează fildeș, morse rinoceri sau narvali, cel de fildeș a fost dintotdeauna preferat pentru textură și finețe, fiind folosit, printre altele, pentru producerea bilelor de biliard, a clapelor de pian și a multor obiecte decorative. În prezent, 70% din fildeșul traficat merge spre China continentală, unde, spun analiștii, o clasă mijlocie în ascensiune își poate permite să cheltuiască sume importante pentru acest material. ”Diamantele, asemenea fildeșului, sunt o substanță naturală cu o valoare intrinsecă mică, dar cu semnificație socială mare,” arată jurnalista Rebecca J. Rosen, de la The Atlantic. ”Dorința din țările mai bogate împinge societățile mai sărace în războaie pentru resurse și abuzuri ale muncii. (…) Dar cererea pentru fildeș e diferită de cererea pentru diamante: e antică. Iar istoria lui ca tehnologie, ca material cu foarte puțini înlocuitori, durează de secole și face posibilă și azi cererea pentru el.”

Sursa: Huffington Post


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger