Heroina,”cel mai bun antidepresiv din lume”

57

Unii spun că un shot de heroină echivalează cu 100 de orgasme simultane. Euforie, sedare, relaxare într-o singură bilă, trasă prin țigară. Apoi în mai multe bile, apoi în și mai multe bile, injectate cu seringa. Insomnie, frisoane, dureri puternice de cap, dureri în interiorul osului, diaree, greață și vărsături când bilele se termină. Ai fi în stare să-ți vinzi până și linoleumul din casă pentru a scăpa de sevraj. Alex I. (26 de ani), a consumat heroină de la 14 până la 24 de ani, cu o scurtă întrerupere în care apucase să-și refacă viața. Aflați de la el care sunt efectele, riscurile și posibilitățile de renunțare la consumul acestei substanțe folosite odinioară pentru tratarea adicției de morfină, în cadrul serialului nostru informativ pe tema consumului de droguri în România.

 

 

Interviu cu Alex I. (fost consumator de heroină). Serial realizat în colaborare cu organizația Romanian Harm Reduction Network. Vă avertizăm că acest material conține informații explicite privind consumul de droguri. Nu promovăm consumul de droguri, ci vă oferim aceste informații pentru o cât mai bună înțelegere a fenomenului și a efectelor sale.

 

Începutul (starea de bine)

Eu am început consumul în anul 2000. În 1999 a fost divorț în familia mea. Tata a plecat. Am rămas cu mama. Mama a avut o depresie din cauza asta. A început cu băutura și, fiind singurul rămas în casă, își descărca nervii pe mine. La un moment dat n-am mai suportat, chiar dacă înțelegeam că era vorba de o perioadă de acomodare. Eram vreo 40-50 de puști și era pe niveluri de vârstă: cei mai mici, ăia până în 10 ani, după aia urmam noi, până în 14, după aia până în 17-18 și după aia ăia mari. Ca orice puști de atunci, îmi doream să stau cu ăia mari, să mergem la biliard etc. Aveam 14 ani. Unul dintre ei se apucase de heroină și mi-a dat prima oară să trag. După ce am început să trag, nu mă mai afecta atât de mult relația cu mama. Timp de 8-9 luni auzeam aceleași acuzații în fiecare zi. Erau dăți în care mă prefăceam că mă culc, stăteam jumate de oră ca să fie ea sigură că am adormit, apoi mă trezeam și-mi făceam lecțiile. Am început să trag și nu m-au mai afectat atât de tare certurile cu mama.

Prima oară eram într-o scară de bloc. Aveam întâlnire cu o fată și aveam liber de la școală, era 1 iunie. Am simțit starea aia de moleșeală, de liniște pe care ți-o oferă heroina. Putea să mi se întâmple orice că nu mă deranja. Atunci nu știam, dar între timp mi-au spus specialiștii că heroina e cel mai bun antidepresiv din lume. Am vomitat, că oricine vomită primele dăți. Apoi a început să-mi placă. Trăgeam o dată la două zile la început. Dacă nu trăgeam o zi, a doua zi trebuia să trag. Iarăși nervi, iarăși certuri, trebuia să mă liniștesc. Singura modalitate de mă liniști era heroina. Nici n-am experimentat altceva. Dintre cei 40-50 de puști de la bloc, vreo 30 trăgeau. Ne întâlneam în spatele blocului și fumam. Țigara de heroină era o chestie plăcută. Încă nu se instalase dependența, nu-ți era rău, era cam ca la cei care fumează iarbă.

La țigara de heroină, starea de liniște, cel puțin la cei care nu ajung să fie dependenți, se instalează cam pe la jumatea țigării. Îți dă o stare de somnolență, ca și cum ești în cel mai adânc somn posibil, ești cel mai relaxat, dimineața spui: vai cât de bine m-am odihnit, numai că ești treaz și conștient de tot ce se întâmplă. Starea poate dura chiar și o zi întreagă la început, după care, când începi să avansezi, se diminuează – șase ore, cinci ore, depinde cât de mult și de des consumi. La țigară, dependența se instalează cam după o lună, o lună și ceva. Noi băgam într-o țigară cam o bilă de heroină și am ajuns să fumăm două țigări într-o zi. Atunci o bilă era a 5-a sau a 6-a parte dintr-un gram. Acum este a 20-a parte. După o lună, dacă continuai cu aceeași doză, de două țigări, ca să nu-ți mai fie rău, îți trebuiau trei țigări.

Dependența (starea de rău)

Starea de rău (n.r. – sevraj) începe să apară la vreo lună după ce începi să consumi zilnic. Îți curg ochii, ai frisoane, ai o durere în măduva oaselor care nu te lasă să dormi. La mine era foarte important să dorm pentru a trece peste starea de rău. Dacă nu dormeam noaptea, nu treceam. Dacă reușeam să dorm, puteam să mă las o săptămână. Sevrajul din timpul zilei nu e atât de intens precum e cel de noapte. Cel de noapte te face să te urci pe pereți. Nu prea poți descrie sevrajul. Poți spune despre el, dar nu poți ști cum e până nu ți se întâmplă. Starea de insomnie este prima care se instalează. Apoi apar frisoanele – afară erau 40 de grade și eu umblam cu un trening foarte gros pe mine, nu mai puteam de frig. Îți curg ochii, ai o durere de cap foarte puternică și dureri de spate, în zona lombară. Și ziua ai dureri de oase și de mâini, dar nu sunt atât de accentuate, pe când noaptea parcă te doare interiorul osului. Știi chestia aia când stai în pat și ești foarte amorțit și trebuie neapărat să te miști. Dacă vrei să te ridici în picioare în momentul ăla, nu poți să stai în picioare. Dacă vrei să stai în pat, trebuie tot timpul să te miști, te furnică și te doare până în măduva oaselor picioarelor și mâinilor. Unii au și dureri de măsele din cauza sevrajului.

Răul de la heroină nu trece decât cu metadonă sau suboxonă. Eu n-am fost de acord niciodată cu metadona. Acum sunt pe metadonă, dar nu consideram că e o soluție să te lași cu un alt drog. Ești dependent de heroină și apoi devii dependent de metadonă. Am continuat consumul câțiva ani buni. Luam somnifere noaptea până făceam rost de bani. Tratamentele de atunci erau cele prescrise de doctorul Micloș sau cele de la Secția 16 Dezintoxicare de la Spitalul Alexandru Obregia (București), unde era doctorul Bengescu. Era vorba de foarte multe somnifere. M-am dus acolo în 2001, când a fost o criză foarte puternică de marfă. În vara lui 2001, prin august, septembrie, știam că încep școala și le-am spus părinților mei că mă droghez. Nu voiam să mă duc la școală și le-am spus să mă țină în casă. Aveam 16 ani.

M-au ținut în casă. Le-am spus că o să țin și un prieten la mine, dar nu știau că consumă și el. Atunci trăgeam la țigară. Puteam să stau trei zile cu sevrajul, după care trăgeam o zi da, una nu. În ziua în care nu trăgeam nu-mi era rău totuși. Apoi a venit criza de marfă și am fost nevoit să trag la seringă. În perioada aia nu se găsea marfă de țigară, care trebuie să fie praf, praf. Se găsea doar marfă albă ce se întindea exact ca plastilina. Am încercat să trag patru bile la țigară și n-am reușit, iar pe a cincea am tras-o la seringă. Și de atunci am început să trag la seringă, din 2001. Am început să fac tâmpenii pentru că aveam și un anturaj care nu-și procura bani în moduri legale. Pe perioada toamnei am tras destul de mult la seringă, ținând cont că am avut bani. Trecând de la țigară, de la o bilă, maxim două pe zi la două bile pe cale injectabilă e destul de mult totuși. Dacă la țigară se pierde din marfă, la seringă o tragi pe toată. Plus că intră direct în sânge, nu se filtrează prin plămâni. La folie n-am tras deloc.

Modalități de consum

La țigara de heroină nu e ca la iarbă, nu se scoate tutunul din țigară. Scoți filtrul, ca fundul țigării să rămână gol, rupi o bucată mică de carton, oarecum ca la iarbă, și o pui acolo. Pui praful pe un pachet de țigări sau pe o foaie sau pe ce vrei tu, apoi pui țigara în gură și tragi praful prin țigară, să rămână imprimat în tutun. Până ajungi la filtru. Când se vede puțin pe filtru că praful de heroină e maro, atunci nu mai tragi. Se înnoadă țigara în vârf, să nu se piardă marfă, și se fumează, exact ca iarba. Pe nas știe toată lumea cum se trage. Când se trage la folie, se ia o folie de ciocolată. Aceasta trebuie să fie un pic mai grosuță. Nu toate ciocolatele au așa ceva, foloseam Africana sau Poiana. Se pune tot praful într-un singur loc și folia se încălzește foarte ușor dedesubtul locului în care ai pus marfa. Praful, când e expus căldurii, se topește, devine lichid și curge într-un anumit loc. Dacă îi dai foc și ții flacăra într-un singur loc, praful se arde și pierzi foarte multă marfă. De aceea se face un unghi de 10-15 grade pentru ca marfa să alunece dintr-o direcție în alta în timp ce se topește, iar fumul care se degajă se inzalează cu un pix sau cu o foaie îndoită, dar e de preferat ceva de plastic. După ce ai tras, ții fumul în piept și tragi fum de țigară peste.

La seringă, se ia o fiolă de apă distilată. Se rupe de la jumătate, să rămână cel puțin două degete de fiolă. În funcție de cantitatea de marfă pe care vrei s-o faci, pui sare de lămâie. Eu puneam cam un sfert. Sarea de lămâie este un acid care ajută la dizolvarea heroinei și impurităților. Din câte am înțeles, heroina se poate fierbe și fără sare de lămâie, dacă este pură. La început, când trăgeam la seringă, la o bilă, care ajunsese a 12-a parte dintr-un gram, puneam cam 15 unități de apă. La un moment dat, după ce am început să fac cea mai mare prostie a vieții mele și am început să trag cu gramele pe zi, puneam 30 de unități de apă la un gram. Cu cât pui mai puțină apă, cu atât iese mai concetrată. Consumatorii de heroină au sângele foarte coagulat și atunci se poate coagula în seringă. Dacă tragi un firicel de sânge într-o seringă cu marfă foarte concentrată, cheagul formează un dop și stai așa cu seringa până termini marfa. Dacă ai vene, poți s-o faci mai concentrată, dacă nu ai vene, o faci mai diluată.

După un anumit timp de consum, venele se ascund. La consumatorii de heroină pe cale injectabilă se vede o vânătaie de-a lungul venei, maro-neagră de obicei, pentru că numai acolo s-au injectat, nu i-au dat voie venei să se vindece. Vena se subțiază și se cicatrizează, se întărește și se duce mai jos, plus că unele vene ajung să nu mai dea sânge. Consumatorii de droguri injectabile au probleme cu venele. Eu n-am vrut să ma injectez în altă parte în afară de mâini și picioare, nu-mi plăcea ideea. Sunt consumatori care se injeactează în gât, în zona pubiană, depinde ce alege fiecare în disperarea lor. Zona pubiană e plină de sânge. A fost un caz în care unui băiat i s-a tăiat piciorul pentru că și-a băgat pe lângă de două ori.

Declinul

De bine, de rău, eu am avut o situație financiară bunicică. Nu a trebuit să mă duc să fur și nu mi-a plăcut să fac chestia asta. Când nu aveam bani, luam de la părinți, mă împrumutam sau vindeam din casă. Până în 2003, dimineața mă trezeam să fac rost de bani. Făceam rost de bani, mă duceam, trăgeam, veneam acasă și nu mai ieșeam. Aveam o doză care îmi ajungea toată ziua. De obicei stăteam în pat, mă uitam la televizor. Îmi plăcea să stau liniștit, era modul în care vedeam eu heroina. Unul dintre prietenii mei se plimba de nebun pe străzi, altul se apuca de meșterit sau făcea curat…fiecare cum vede și cum simte heroina. După 2003, începusem să fac rost de bani seara ca marfa să-mi ajungă și dimineața, când mă trezeam. Trăgeam foarte mult. Școala am abandonat-o. Din cauza absențelor, am repetat un an. Anul următor, dirigintei nu i-a plăcut de mine pentru că eram consumator de droguri, chiar dacă mă lăsasem la începutul clasei a X-a și nu știu să fi avut notă sub 7. A căutat motive și m-a dat afară din liceu. M-am dus la fără frecvență.

Starea de bine ținea cât durau efectele drogului. După aia nu mai era stare de bine. La un moment dat, căutai starea aia de bine și nu o mai găseai (n.r. – consumatorii de heroină dezvoltă în timp toleranță la această substanță). Nu o mai găsești, poți să faci ce vrei. Am avut probleme cu poliția, pe lângă stresul zilnic că nu puteai să faci rost de bani în ziua respectivă și trebuia să alergi, să te chinui, să te înjosești, să-ți vinzi hainele, să-ți vinzi tot din casă. Prima oară când am avut probleme cu poliția, în 2004, părinții mei au ajuns la concluzia că cel mai bine pentru mine era să mă aresteze poliția, să mă bage la închisoare. Polițiștii nu sunt genul de oameni care să spună: „Hai că te-ajut, că mi-e mila de tine”. Pe ei îi interesează să-și facă numarul de arestări și atât. Trebuia să le dau pe cineva, să fac „un șaișpe”, cum se spune, așa se procedează. Le-am spus că nu le dau. Până la urmă m-au dus la procuratură. Când m-a văzut procuroarea bătut, m-a întrebat: „Ce s-a întâmplat?”. „Păi m-au bătut [polițiștii]”. „Păi de ce, că ești consumator. Și cu ce te-au prins?”. „M-au prins cu o seringă goală și o fiolă cu urme de heroină pe ea”. Mi-au dat drumul, nu aveau voie să mă aresteze.

Polițiștii te văd ca pe un criminal. Prin gândirea lor, nu sunt oameni care să fie în slujba societății. Și cu politicile astea de droguri care există, cu consumatori de droguri băgați la închisoare, ei se gândesc: vai ce lucru bun facem noi că vă scăpăm de drogați de pe stradă, dar drogații ăia de pe stradă o să iasă la un moment dat din închisoare și nu se vor putea angaja undeva pentru că au cazier. Singura lor modalitate este ori traficul de droguri, ori furtul ori să lucreze pe șantier. O lună mai târziu, au arestat de la mine din casă o cunoștință care era dată în urmărire generală pentru trafic. Atunci era să intru pentru tăinuire de infractori și punerea casei la dispoziția consmului de droguri. Le-am spus că nu știam că acea cunoștință era dată în urmărire generală și am scăpat.

 

Flickr/CrashTestAddict


Reducerea și stoparea consumului

Într-o dimineață, în 2004, m-am trezit cu virusul Hepatitei C. Mi-am dat seama că nu mai aveam decât o pereche de pantaloni, un tricou, o bluză, o geacă cu fermoarul stricat, și era iarnă, o pereche de adidași, în rest toate hainele mi le vândusem, și aveam haine destule. Televizor nu aveam, radio nu aveam, nu mai aveam nimic electric sau electrocasnic în casă. Daca puteam să vând și linoleumul, îl vindeam. Probleleme de sănătate. Probleme cu poliția. Probleme cu familia. Cu mama certurile s-au agravat, numai cât am chinuit-o și cât i-am vândut din casă. Când îmi făceam datorii, îi era frică și mi le plătea. Pe tata l-am îndepărtat. Nu mai vorbea cu mine. Și acum consider că nu a fost o abordare bună din partea lui să mă marginalizeze. Acum s-a refăcut totul între noi. Nu mai aveam nici un contact cu amicii cu care consumam, prietenă nu. Așa că, din 2004, când aveam 19 ani, până în 2006 m-am lăsat. Mi-am refăcut tot, mi-am cumpărat haine, lucram, mergeam la sală, mi-am cumpărat prima mașină, aveam o prietenă. Pot să spun că intrasem în lumea normală din nou.

În perioada 2000-2004 făceam pauze. O dată la șase-șapte luni, stăteam o lună liniștit fără să trag, cu tratament din acela cu antidepresive și somnifere. Era foarte important să pot să dorm. Până în 2004, îmi ajungeau două bile pe zi, indiferent că-mi era rău sau nu. Îmi impuneam psihic să-mi ajungă. Chiar dacă nu-mi trecea răul, mă forțam, pentru că nu voiam să trag mai mult. O cantitate redusă de heroină pe zi poți s-o tragi cu somnifere. De la două bile am ajuns la un moment dat să trag jumate-un sfert de bilă pe zi. Am scăzut treptat, apoi am începutul tratamentul cu somnifere și într-o săptămână mi-a trecut răul fizic.

Reluarea consumului

În 2006, când aveam 21 de ani, a fost o chestie foarte urâtă din partea unora. Cel mai bun prieten al meu de atunci, și el fost consumator, se lăsase cu metadonă. Un alt prieten care consuma în continuare a venit după mine și după prietenul meu cel mai bun două luni, în fiecare zi, cu seringa plină cu marfă: „Ia și tu”. „Bă, lasă-ne, că nu mai tragem”. Până într-o zi când eram acasă și mă trezesc la ușă cu prietenul meu cel mai bun, cu băiatul care se ruga de noi să tragem și cu un alt băiat care era și el consumator: „Am venit și noi la tine să tragem, că la tine se poate și nu zice nimeni nimic”… După doi ani de zile, am clacat.

M-am reapucat, dar cel mai rău, cel mai agresiv. După jumătate de oră, mi se ducea starea de la droguri și voiam să trag în continuare. Era o iluzie. N-avea cum să scadă intensitatea stării, pentru că trăgeam din oră în oră. Începusem să trag un gram, un gram jumate pe zi. Trăgeam jumate de gram odată, ceea ce era foarte mult. Pe atunci, cumpăram bila de heroină cu 70 RON. Un gram, care nu era un gram, avea 700 de puncte, era 180 RON. Dădeam minim 360 RON pe zi.De ce m-am reapucat? Îmi aminteam starea de bine care era. Sunt foarte mulți oameni care spun: domnule, eu de-acum înainte n-o să mă mai apuc niciodată. Dar trebuie să fii conștient că tot timpul va exista problema asta. Într-o zi, poate să te apuce pandalia, să-l vezi pe un fost prieten care să aibă marfă la el și te-ai dus și ai tras. Dacă ești conștient că trebuie să apelezi la mecanisme pentru a te proteja, atunci ai șanse să scapi.

Am fost tot așa, să mi se dea tratamentul de somn, la doctorul Micloș. Doctorul Micloș mi-a dat cel mai puternic tratament. Nu aveam nimic. I-am zis să-mi dea ceva mai puternic. Mi-a zis că cu ce îmi dădea adormeai un cal în cinci minute, să trec pe metadonă. Nu am trecut pe metadonă, m-am dus pe suboxonă. Nu știam ce era, abia apăruse și nu erau foarte mulți pe tratament cu suboxonă. Pe metadonă nu erau locuri. La noi, în centrele de tratament, e un număr limitat de locuri, chiar dacă e serviciu cu plată, chiar dacă e vorba de agenții naționale. Se face cu listă de așteptare. Eu am avut noroc să prind în două săptămâni loc pe suboxonă.

Doctorii mi-au spus că voi simți un disconfort în primele două-trei zile. S-ar putea să nu pot să dorm, dar n-o să-mi fie rău, n-o să am sevraj, doar insomnii. Când am luat prima zi, mi-era un rău de mă urcam pe pereți și nu simțeam ameliorarea. Apoi am fost pentru stabilizare la Secția 16, la Obregia, și am reușit să intru pe suboxonă. Numai că am făcut prostia să cred că pot să scap repede de suboxonă și am început să scad foarte repede tratamentul. Ei spuneau că perioada de stabilizare e de trei până la șase luni, după care începe să se scadă o dată la trei săptămâni. Eu, la a cincea lună, scăzusem deja aproape jumătate de tratament, ceea ce e foarte mult și într-un timp foarte scurt. Așa că m-am reapucat. M-au dat afară din centru.

Stoparea consumului

De un an jumate, n-am mai tras heroină deloc. Am devenit conștient că niciodată nu o să fiu complet scăpat de chestia asta și-mi impun frica că într-o zi mă voi reapuca tocmai ca să pot să-mi aduce aminte de părțile rele ale consumului de heroină, pentru că le uiți. Sunt și studii care spun că creierul uman nu ține minte decât părțile bune și cele care îi aduc beneficii, părțile negative aferente acelor beneficii se uită. Am rupt contactul cu toate, toate, toate persoanele care consumau, dar și cu cele care nu consumau, pentru că stând în același loc, e imposibil să nu audă cineva de tine și cum mi s-a mai întâmplat o dată să vină unul după mine două luni de zile, am preferat să nu mai știe nimeni de mine. Chiar dacă știu că nu am cu cine să vorbesc, că nu am cu cine să ies la un suc, prefer să evit chestia asta.

Am avut o prietenă care mă tot susținea să mă las și, înainte să reușesc să mă las, începusem tratamentul, s-a rupt relația dintre noi, culmea. M-am lăsat atunci tocmai cu gândul că se va întoarce. Nu s-a întors dar nici n-am de gând să mă mai apuc. Cel mai important e să accepți ajutorul și să mergi la psiholog. Am făcut terapie săptămână de săptămână cu un psiholog foarte bun. Am început cu 38 de pastile de metadonă când trăgeam foarte mult, acum am ajuns la 4 pastile. În mod normal, vineri (n.r. – acum o săptămână și jumătate) ar trebui să scad, dar o să mai dureze încă două săptămâni pentru că o să plec din țară (n.r. – în scop profesional) și nu vreau să se întâmple ceva. Dar sunt optimist că în două-trei luni o să scap de tot.

Mi-am reluat studiile. Sunt la facultate la psihologie, vreau să mă fac psiholog. Un tip din America, care a fost în închisoare pentru consum de heroină, a făcut psihologia și a devenit cel mai bun psiholog din închisoare și are cele mai mari rate de vindecare – știi cel mai bine ce se întâmplă cu persoanele care consumă. Acum am o prietenă, sunt logodit, pe moment mi-e bine, chiar dacă trăiesc cu frica de a mă reapuca.

***

Ce este heriona?

Heroina (diacteilmorfina sau „dava”, în limbaj argotic) este un drog foarte puternic, semisintetic, obţinut din opiu, care la rândul său este extras din specia de mac papaver somniferum. Opiul conține morfină și codeină, substanțe folosite pentru alinarea durerilor. Heroina se obține din morfină, iar în starea sa pură este un praf alb. Pe stradă apare și în tente maronii. La fel ca alte opiacee, diacteilmorfina este folosită atât ca analgezic, cât și ca drog recreativ. Pentru uzul medical, heroina este livrată sub formă de tablete sau lichid injectabil și este folosită pentru tratarea durerilor acute, a unor forme de cancer sau a unor boli în stadiu terminal. Se crede că mare parte din heroina existentă pe piață este produsă în Afganistan. În București, în 2009, au existat între 17.000 şi 24.000 de consumatori de droguri injectabile. Prețul unui gram de heroină variază între 37 și 49 de euro.

Efecte și riscuri

Efectele, intensitatea şi durata lor depind de modalitatea de consum, de puritate, de doză şi de individ. Prin fumare sau inhalare, efectul apare în 5-15 secunde; prin injectare subcutană sau intramusculară, efectul apare şi creste în 5-10 minute; prin injectare intravenoasă, efectul se instalează brusc, în 3-5 secunde. Consumul excesiv sau în doze mai mari decât de obicei provoacă supradoza, care poate fi fatală. Supradoza poate fi contracarată prin injectare de naloxonă, o substanţă ce blochează temporar receptorii de heroină din creier şi permite menţinerea în viaţă a victimei până la sosirea unui ehipaj medical specializat.

Efectele posibile constau în euforie, relaxare, stare de bine (dispariția oricărei probleme, eliminarea completă a stresului), sedare, anularea percepţiei durerii. Prin injectare intravenoasă, heroina produce o stare de euforie (flash), urmată de calm (sedare) pe o durată de 2-4 ore. Injectarea subcutană sau intramusculară are doar efect sedativ, pentru 3-5 ore. Efectele negative pot fi: greaţă, vomă, constipaţie, ameţeală şi stare de confuzie, dificultăţi în atingerea orgasmului, pierderea apetitului sexual sau disfuncţii erectile, stop respirator. În cazul dependenţei fizice, încetarea consumului duce la sevraj; sevrajul este dificil de suportat, însă nu provoacă moartea.Consumul de heroină în timpul sarcinii afectează greutatea şi dezvoltarea fătului, care poate deveni și el dependent şi intra în sevraj după naştere.

Consumul de heroină pe cale injectabilă implică numeroase riscuri:

* Supradoză

* Infectare cu viruşi transmisibili prin sânge (HIV, VHB, VHC), din cauza folosirii în comun a seringilor sau a celorlaltor echipamente de injectare, refolosirii siringilor, injectării frecvente și incorecte sau impurităţii drogurilor disponibile pe piaţa neagră

* Abcese şi iritaţii în locul injectării

* Hemoragii grave

* Distrugerea şi dispariţia venelor

* Distrugerea nervilor (paralizii temporare sau permanente)

 

Reuters


Dependenţa

Heroina este unul dintre drogurile care produc o puternică dependenţă fizică şi psihică. Instalarea dependenţei depinde de frecvenţa consumului, de modalitatea de consum și de concentraţia produsului. Toleranţa la această substanță se produce rapid şi este urmată la scurt timp de dependenţa fizica. Majoritatea consumatorilor de heroină ajung dependenţi.

Dependenta fizică la heroină se manifestă în principal prin:

* stare generală de disconfort

* greaţă şi vărsături

* dureri musculare şi osoase

* transpiraţie

* senzaţie de frig

* diaree

* insomnie

* lacrimaţie

Aceste stări se agravează în primele 3-5 zile de la încetarea consumului, după care scad şi dispar după încă 3-4 zile.

Dependenţa psihică poate consta în iritabilitate, nelinişte, sentimentul lipsei drogului (despre care consumatorul crede ca îi poate rezolva toate problemele), dorinţa incontrolabilă de a consuma (poftă), pierderea motivaţiei pentru alte activităţi decât cele legate de consum. Lipsa heroinei este considerată motivul tuturor eşecurilor iar consumatorul se simte incapabil de orice iniţiativă sau activitate.

Istoric și legislație

Morfina a fost sintetizată pentru prima oară în 1804 de către un chimist german și a fost promovată drept un medicament minune care nu creează dependență și care poate fi folosit pentru tratarea dependenței de opiu. În jurul anului 1850, oamenii au început să folosească seringa hipodermică și credeau la acea vreme că fumatul de opiu, spre deosebire de injectarea opiaceelor, duce la dependență. În timpul Războiului Civil din SUA, mii de soldații au ajuns dependenți de morfina ce le era administrată pentru a le ostoi durerea rănilor. În 1874, căutând o alternativă la morfină care să nu creeze dependență, chimistul englez Charles Romley Alder Wright a obținut o formă mult mai puternică a acestei substanțe, diacetilmorfina.

Heroina a devenit populară după ce a fost resintetizată 23 de ani mai târziu de către un chimist german, Felix Hofmann. Din 1898 până în 1910, diacetilmorfina a fost promovată sub numele de heroină drept un substitut al morfinei care nu creează dependență și îndepărtează tusea, fiind considerată la început un leac pentru tratarea dependenței de morfină. Comisia de Sănătate a Ligii Națiunilor a interzis heroina în 1925, însă a durat peste trei ani ca această interdicție să fie implementată. În România, Legea 143/2000 încadreaza heroina şi toate produsele opiacee în categoria drogurilor de mare risc. Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea acestei substanțe se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 5 ani.

Unele țări, cum sunt Portugalia, Elveția, Mexic sau Republica Cehă, printre altele, au dezincriminat posesia tuturor drogurilor pentru consum propriu. Într-un interviu acordat TOTB, fostul polițist american sub acoperie de la narcotice Jack Cole, protagonistul unei conferințe publice organizate în București toamna trecută, a prezentat avantajele acestei mișcări în ceea ce privește consumul de heroină. În Portugalia, care a dezincriminat consumul tuturor drogurilor pentru adulți acum 9 ani, spunea el, mortile prin supradoză de heroină au scăzut cu 52%, consumatorii nemaifiind percepuți drept infractori, ci oameni cu o problemă de sănătate, care „nu se tem să ceară ajutor când simt că au luat supradoză”.

La fel s-a intamplat și cu bolile transmise prin sânge, cum ar fi HIV sau heptatita. Cazurile noi de HIV raportate de consumatorii care își injectează droguri ar fi scăzut cu 71%. La rândul său, Elveția a deschis clinici în toată țara unde consumatorii de heroină pot merge chiar și de trei ori pe zi pentru a-și injecta drogul. „Știu ce iau, sunt sub supraveghere medicală, folosesc ace curate”, spunea Jack Cole. „Rezultatul este că nu a existat o moarte prin supradoază de 15 ani. La capitolul SIDA și hepatită, Elveția, care înregistra odată cele mai ridicate niveluri din Europa, are acum cele mai scăzute niveluri în acest sens. Infractiunile au scazut cu 60%”.

Servicii (dați clik aici pentru a le accesa)

Problemele medicale provocate de heroină pot fi tratate cu ajutorul medicului şi al psihoterapeutului. Orice consumator de heroină care consideră ca are un consum problematic sau este dependent poate apela la urmatoarele servicii:

* Schimb de seringi

* Tratament substitutiv pe bază de metadonă, buprenorfinănaloxonă sau naltrexonă

* Dezintoxicare

* Consiliere şi suport psihologic

* Consiliere şi testare voluntară pentru detectarea HIV şi a virusurilor hepatice

* Postcură

* Asistenţă socială (reintegrare şi reabilitare)

Aceste servicii sunt oferite de spitale de psihiatrie, centre de tratament substitutiv, centre de consiliere şi testare, centre de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog (CPECA), cabinete psihologice, ONG-uri.

Linii de informare gratuită:

0800 800 033 – linia de informare HIV/SIDA (SIDA Helpline)

08008 700 700 – TelVerde – informaţii despre droguri şi servicii disponibile.

Interviu realizat de Ionuț Dulămiță

Surse:

http://rhrn.ro/index.php?l=ro&t=12&primalitera=h&i=13

http://www.drugscope.org.uk/resources/drugsearch/drugsearchpages/heroin

 

Serialul privind fenomenul drogurilor în România este realizat de TOTB în colaborare cu organizația Romanian Harm Reduction Network. RHRN  iniţiază şi facilitează schimbări menite să susţină implementarea unor politici şi programe sociale eficiente care  se adresează consumatorilor de droguri şi altor grupuri marginalizate  social, cum ar fi dezincriminarea posesiei de droguri pentru consum  propriu, accesul la servicii medicale si sociale pentru consumatorii  problematici, integrarea socio-profesională și reducerea stigmei și  discriminării consumatorilor de droguri. In prezent reunește 11 organizații active în domeniul  reducerii riscurilor (harm reduction) și 15 profesioniști, persoane private și consumatori de droguri.

Dacă vreți să ne împărtășiți propriile experiențe, ne puteți scrie la adresa [email protected]

Foto main: Reuters

Tags:



57 de comentarii

  1. multa lume citeste doar titlurile, si retin, eventual doar prima parte a articolului. asa ca fiti mai atenti la “indemnuri mobilizatoare” catre cei care nu consuma droguri,

  2. Ce este asta nene ? Manual incepatorului ? Micul ghid ?
    Nu pui si aici si adrese ceva, de unde pot copii nostri sa isi procure marfa ?
    Ai primit ceva ca sa faci reclama asta ?
    STERGE MAI NENE PROSTIA ASTA DE ARTICOL.
    Mai bine dadeai adrese unde pot sa se duca la dezintoxicare, nu rahatul asta de articol.

  3. Trebuie sa fii complet cretin sa publici o asemnea porcarie de ”articol” si sa mai pui si un asemenea titlu! Pai, de ce nu dai si niste id-uri de mess, ceva acolo, sa stim de unde ne procuram marfa, ca tot ne-ai dat mura-n gura cum s-o facem…
    Pt tine, care-ai publicat asa ceva, du-te frate/ soro, si te-apuca de voluntariat la un centru de dezintoxicare, poate te-or invata aia acolo cum e cu heroina, cel mai bun antidepresiv…SA-TI FIE RUSINE! dar cred ca obrazul nu ti-e asa fin…

  4. Multumesc! Vreau sa ma reapuc si eu si uite ca aflu chestii noi.. p-aia cu tigara n-o stiam. Vorba lu duru, nu dati si voi un numar de telefon ceva? Ca asta de-mi dadea mie initial e la parnitza fo 5 ani,

    Hai va pup,

  5. Duru, ma indoiesc ca o sa se apuce copilul dumneavoastra, din senin, fara nici o alta problema, sa isi intzepe venele doar pentru ca a citit un articol pe net. Scopul articolului e sa prezinte toate dimensiunile problemei, inclusiv perspectiva consumatorilor, ca sa putem intelege mai bine despre ce e vorba, care sint cauzele etc.

  6. cititi totusi si restul textului, nu numai titlul. daca vi se pare ca “Starea de bine ținea cât durau efectele drogului. După aia nu mai era stare de bine. La un moment dat, căutai starea aia de bine și nu o mai găseai (n.r. – consumatorii de heroină dezvoltă în timp toleranță la această substanță). Nu o mai găsești, poți să faci ce vrei. Am avut probleme cu poliția, pe lângă stresul zilnic că nu puteai să faci rost de bani în ziua respectivă și trebuia să alergi, să te chinui, să te înjosești, să-ți vinzi hainele, să-ți vinzi tot din casă. ” si descrierea sevrajului incurajeaza in vreun fel consumul, aveti o problema cu interpretarea unui text

  7. @ duru, ana, dan: Din toata povestea consumatorului voua vi se pare ca reiese ca autorul vrea as prezinte cumva intr-o lumina pozitiva consumul de heroina?

    Mie mi se pare ca e chiar invers, daca citesti povestea si vezi care sunt implicatiile, poate te gandesti de 2 ori inainte sa cedezi tentatiei pe care o poate prezenta chiar copilului tau, un prieten la o adunare de adolescenti…

    Mai bine va informati copiii si le dati sa citeasca cazuri reale cu oameni care au facut asta si s-au lasat, decat sa ii tineti departe de astfel de articole si informatiile lor despre droguri sa fie doar cele obtinute de la alti adolescenti, probabil la fel de putin informati…

    • Lasa-i dom’le. Daca vrei sa comentezi un articol ar trebui sa-l citesti pana la capat, daca vrei sa critici, bine ar fi, sa citesti de doua ori, poate ti-a scapat ceva prima data. De astia care citesc titlul si eventual primele doua fraze sunt satul. Iar daca au citit si asta au inteles ei atunci e vai de capul lor.

  8. Nu fiti retarzi ! Daca cineva iti povesteste cat de bine se simte el mancand c…., te apuci si tu sa mananci? Pentru a avea o idee despre ce inseamna consumul, trebuie sa stii totul despre problema asta. Atat partile placute, cat si cele nasoale. Numai asa veti putea eventual sa preveniti consumul la copiii vostri. In loc sa fiti recunoscatori ca cineva va spune exact cum stau lucrurile, aruncati cu noroi. Si pe urma veniti la centrele care ofera servicii si ziceti: “copilul meu trage heroina de 3 ani si eu am aflat ieri.”

  9. Prietene, problema e la tine! Ai citit vreodata vreun articol adevarat, hai sa spuneam in presa straina, ca la noi ma-ndoiesc, legat de heroina??!!
    Habar nu ai ce-nseamna educatie in privinta asta si NU TABLOIZARE!
    Nu m-ajuta cu nimic sa-mi dai jumate din ”articol” un ghid de folosire a heroinei, decat daca vrei sa te dai baiat destept si s-arati ca uite, asa se face! folosindu-te de testimonialul acestui tanar, ca sa fie asa, de umplutura. De interpretarea unui text – ah, da, titlul e perfect interpretabil nu??- cred ca nici atat nu ai habar, ca daca ai avea, ai sti ce publici. Apropo, titlul iti apartine, cu tot cu ghilimele??Cat te-ai documentat in legatura cu depresia de-ti permiti sa spui ce-ti trece prin cap, doar pt ca in Ro se-nghite tot??
    Mi-e sila de mizeria in care tarasti cuvintele!

    Pe bune, m-a apucat asa o depresie…bine ca acum stiu cum se face.

  10. te-ai gandit ca multi or sa doreasca sa experimenteze starea de bine, sa intre in mirajul drogului crezand ca se vor putea opri? heroina da dependenta dupa o luna? poate dependenta fizica, insa dependenta psihica iti spun sigur ca poate aparea si dupa prima tigara

    • Daca poti spune sigur asta inseamna ca ai consumat si esti dependent. banuiala mea est ca vorbesti fara sa stii. Am fumat odata heroina, am bifat-o si am trecut mai departe. Cred ca ai o parere foarte proasta despre oameni daca crezi ca toti ar face ca tine, adica ar pica din prima.

  11. baga-ti in vena ana si calmeaza-te, ca ne bagi pe noi in depresie cu frustrarile astea. foarte bun articolul. thumbs up!

  12. @boglus

    poate dupa ultimul meu comentariu intelegi ce-am vrut sa spun.
    Nu cred ca scopul porcariei de ”articlo” se vrea incurajarea consumului; doar ca ceea ce se publica dovedeste prostie si incompetenta crasa!

    NU ma intereseaza paragrafe intregi cu enspme mii de moduri de a trage heroina ( si spun in cunostinta de cauza, ca am mai auzit si eu).
    Da, cum se face ca nu dati o adresa a vreunui centru, opinia unui specialist in tratarea dependentei, etc. M-asteptam sa ganditi ”outside the box”, sa empatizati in maniera profilactica, dar se pare ca ne intereseaza mai mult cum se face decat DE CE as face-o?! ( pana la urma se pare ca nu prea se merita pt cateva minute de non-depresie, nu?). Dar ca de obicei in Ro, te-apuci sa scrii/ publici si n-ai habar de nimic.

    Sa speram ca-i cu happy end…pana la adanci batraneti!

    • Ionut Dulamita on

      @ ana. La finalul articolului, care se intinde pe trei pagini, la sectiunea servicii, al carei titlu este linkuit, se pot gasi si adresele centrelor. Acum am facut linkul mai vizibil. Mai departe va veni si parerea specialistilor, dar mai intai vrem sa prezentam experientele personale ale consumatorilor, care nu apar in mare parte din articolele care trateaza fenomenul drogurilor in Romania.

      • aha, bine ca ati facut linkul mai vizibil…Da, stii cum e chestia, daca tot te-apuci sa scrii/publici, gandeste-te inainte de-a o face.

  13. SUNTETI SUPERFICIALI TOTI CEI CARE CREDEATI CA PANA LA ACEST ARTICOL FIUL , FIICA SAU PRIETENUL NU STIA DE “POVESTEA HEROINEI ” .

    Nu imi place sa scriu cu majuscule dar cand vad atata superficialitate imi vine sa va deschid ochii cu prastia .

    Cel mai bun lucru , pe care il puteti face atunci cand aveti un copil/prieten , etc
    tanar , este acela sa aflati LA TIMP ce probleme are .

    Daca este consumator (“tragator” ) si aflati dupa ani de zile puteti sa scrieti pe
    un tricou : “IN TRATAMENT CU SUBOXONA/METADONA/NALTREXONA ” si il dati sa il poarte vreo 3- 5 ani ca mai repede nu scapa nici …

    AAAA , nu uitati si de ” memoria drogului “care l-a ingenunchiat pe baiatul din articol … Nu e vina lui , odata ce a intrat in tratament si consumul s-a indepartat de data la care te afli , toate partile neplacute , rele , dureroase se estompeaza usor , usor si raman numai partile placute …

    Probabil ca voi in continuare credeti in sloganurile de genul “DROGURILE UCID ” fara discutii , fara fetzele celor care s-au ratat , fara parnaile pe care le-au vizitat , fara marfa care le-a facut praf vointa , venele , privirea , hotararea , etc ..
    Credeti ce vreti dar statisticile nu sunt pentru aceste campanii insipide !

  14. @ ana, articolul este scris in cel mai bun stil al prevenirii consumului. Poate ti se pare paradoxal, dar ca sa faci prevenire asa cum trebuie, e necesar sa dai celor la risc, adica tinerilor, TOATE informatiile. Degeaba vine nenea politistu’ la clasa si spune el copiilor cum te omoara heroina si cum aduce numai nenorociri. Copiii au acces la informatii chiar in fata blocului, pentru ca aproape fiecare tanar stie pe cineva care trage ceva, fie heroina, iarba sau “etnobotanice”. Lucrurile astea se intampla zi de zi chiar sub ochii lor. In prevenirea consumului, cheia e sa nu-i spui tanarului sa nu incerce, ci sa ajunga el la concluzia ca nu merita riscul experimentarii. Iar o astfel de decizie e o decizie informata. O decizie informata se poate lua doar daca ai la indemana TOATE informatiile. Altfel, daca cei aflati la risc banuiesc ca nu li se spune tot – dar absolut tot- atunci vor crede ce le spune dealer-ul din cartier care le va turna numai gogosi pentru ca are tot interesul sa-si vanda marfa. ( “nu e periculos”; “o singura data nu te omoara”; “hai ca-ti dau sa-ti faci o data si daca nu-ti place nu te mai bat la cap”; “uite…cutare trage de doi ani si n-are nimic”). Si stii care e culmea? Uneori are dreptate. Sunt oameni care trag heroina de mult timp, au avut griga de ei, mamanca cum trebuie, se injecteaza corect, se ingrijesc, respecta niste reguli de consum si nici n-ai zice ca sunt consumatori. Intrebarea e: merita sa risti? esti sigur ca poti gestiona consumul? esti sigur ca nu vei ajunge ca ceilalti 99% care si-au ruinat vietile din cauza drogurilor? Si atunci cel in cauza trebuie sa ia decizia. Si crede-ma…daca e decis sa experimenteze un drog, o va face indiferent de ce spun educatorii, parintii, politistii, banner-ele de pe strazi sau afisele din cabinetele doctorilor de familie. Pe urma te-as mai intreba ceva: daca ai avea un copil adolescent care e decis sa incerce ceva….cu ce ai prefera sa experimenteze? cu iarba sau cu heroina? Si te mai intreb ceva: cand bila de heroina o iei si cu 30 de lei iar gramul de iarba nu e sub 60 de lei care drog ti se pare mai accesibil?
    Discutia e lunga si complicata…sunt oameni care lucreaza de peste 10 ani in domeniu si tot nu au toate raspunsurile.

    • Da, boglus, stiu cat e de complexa problema si nici nu m-astep acum s-o lamurim noi aici. E posibil sa nu ai niciodata toate raspunsurile chiar si dupa multi, multi ani de cercertare; e cu atat mai dramatic cu cat se-ntampla, uneori, sa traiesti printre ei…
      Chiar nu mi-as fi pierdut timpul pe forum daca n-as fi interesata in a schimba ceva in bine. E absolut obligatoriu sa cunosti si s-asculti. Tacerea si indiferenta ucid in egala masura.
      Ce ma revolta pe mine e tabloizarea subiectului ( mai precis partea cu modurile de folosire, absolut inutila…) de catre tineri asa-zisi jurnalisti mai mult sau mai putin liber-profesionisti. Hai sa fim seriosi, baiatul e student la psihologie si ar fi fost mult mai interesant din partea editorilor sa m-ajute sa-nteleg lupta lui in plan psihologic, nu dexteritatea, unghiurile si respectiv gramele…Iar titlul e de-a dreptul halucinant ( ca tot sintem in domeniu..).
      Educatie si responsabilizare mai intai de toate! Si…grija pt ce se spune si cum se spune mai ales cu asemenea subiecte.
      Speram la articole mai inspirate ( no pun intended..)

      • Ok, hai sa-ti zic de ce e important sa se vorbeasca si despre tehnici, proceduri si instrumentar. Daca ai fi parinte cu copii la risc ai vrea sa stii lucrurile astea. Pentru ca altfel, n-ai de unde sa le afli. Sunt detalii specifice strazii iar daca tu nu esti pe strada, n-ai nici o poarta de acces la informatiile astea. Daca fiul sau fiica ta are de gand sa se injecteze, sau s-a injectat deja, ai vrea sa stii ca a facut-o cu o seringa sterila, cu un filtru nou, ca nu si-a facut dupa altii. Ai vrea sa stie si el/ea ca din punct de vedere medical e mai putin periculos sa tragi heroina la folie sau la tigara decat la seringa. In cazul in care ai banuieli ca ar consuma ceva, pun pariu ca ai vrea sa stii care sunt semnele specifice injectarii, fumatului sau trasului la folie. In plus, sunt sigur ca ai vrea sa stii si riscurile fiecarei metode. Desigur, n-ar fi rau sa afli si ce boli risca sa contracteze si mai ales cum se transmit ele. In fapt , mi-as pune viata in joc ca daca ai banui ca fiul/ fiica ta consuma ceva, ai vrea sa stii ABSOLUT TOT despre asta. Inclusiv cum anume se intampla consumul in sine.
        Intelegi acum ?
        Daca nu intelegi e pentru ca nu te afli in situatia de mai sus. Doamne fere’ ! sa ajungi acolo .

        • @ boglous
          ok, hai sa nu dramatizam lucrurile. Uite ca-nteleg ce spui, desi nici varianta cu copiii nu-i valabila ( pana cand o sa am mai e ceva vreme), nici cea in cunostinta de cauza ( la nivelul consumului, ca nu ma pasioneaza).
          Pt ceea ce spui tu exista centre de informare – de altfel e de la sine inteles.
          Ideea era, in fond, modul cum se transmite informatia in media online din Ro
          (din bun simt nu fac referire la cea tv). Adica, totusi, pretind de la pasionati ai scrisului din generatia mea SA GANDEASCA informatia ( s-o proceseze, s-o filtreze) si sa le dea specialistilor dreptul la opinie. Am inteles ca linkul catre centrele de informare…a devenit mai vizibil. Mi se pare de bun simt ca acolo sa mergem sa aflam informatiile corecte despre ce si cum.

  15. Articolul acesta atrage atentia asupra unui lucru foarte important, si acesta acela al felului in care avem grija de copiii nostri, in care ii iubim, le suntem aproape, si ii acceptam. Sau asupra faptului ca NU facem acest lucru sau nu-l facem bine. Poate ca nu este la fel de limpede in toate cazurile de dependenta, dar vulnerabilitatea fata de consum si de dependenta de droguri este rezultatul unei istorii de viata. Din comentariile la articol, vad, inca o data, ca este mai simplu sa dai vina pe anturaj, pe autorii de carti si articole, fie ei si persoane care vorbesc din experienta proprie aratind foarte clar ca dependenta este o problema grava. Haideti sa fim onesti!

  16. Scopul acestui articol este de a informa publicul despre efectele consumului de droguri. Textul se bazeaza pe o experienta adevarata si nu este o inventie. Consumul de heroina are si efecte pozitive pe termen scurt. Tocmai datorita acestora un consumator ajunge la dependenta. Sansele ca cineva sa se apuce de heroina in urma lecturarii acestui articol sunt egale cu sansele ca cineva sa organizeze jafuri armate dupa ce a vizionat “The Dark Knight” sau alte filme cu spargatori de banci.

  17. ana, spui “dar se pare ca ne intereseaza mai mult cum se face decat DE CE as face-o?!”. titlul exact asta spune – de ce o face. e mai comod sa spunem că o face din prostie decit sa aflam ca e, totusi, o foarte mare placere, o metoda perfecta de a scapa de toate, fie si temporar. daca ar fi fost un titlu de tabloid, in nici un caz nu ar fi pus asa ceva, tabloidele sint extrem de conformiste, nu vor de fapt sa contrarieze publicul, ci merg pe prejudecatile acestuia.
    poate ca nu e important sa aflam si detalii despre CUM se face, desi boglous da mai sus o explicatie logica, si as mai zice si ca detaliile tehnice descurajeaza mai degraba decit incurajeaza (e complicat, e murdar, e dureros, e periculos), iar cine vrea sa afle cum sa o faca o sa afle imediat, nu e nevoie sa citeasca articole, poate ca e informatie in plus, dar poate nu e, sa lasam cititorul sa hotarasca. cel care si-a scris confesiunea le-a considerat relevante. ce nu inteleg eu e de ce te isterizezi atit de mult pe niste informatii. crezi ca informatia pur si simplu e daunatoare? eu credeam ca daca stim mai multe, sintem mai luminati. e un fel de frica magica, primitiva, si seamana cu cea a parintilor care nu le vorbesc copiilor deloc despre sex, sperind ca daca tac, poate o sa dispara din realitate

    • dan, nu stiu ce frici ancestrale ai tu, dar e bine atata timp cat te tratezi.
      divagam cu gratie de la subiect, dar nu e nici o problema pt mine, putem sonda altadata frica unora de-a vorbi despre…sex & drugs & rock & roll.

      n-are rost sa repet ce-am spus in posturile anterioare. vad ca tii la problema cu interpretarea unui text, desi, s-ar presupune ca si tu think outside the box, asadar, implicit, ar trebui sa accepti mai multe variante de raspuns.
      ah, sa nu uit, fabuloasa concluzia ”ce nu inteleg eu e de ce te isterizezi atit de mult pe niste informatii”…
      peace

  18. Ma uimeste pudoarea asta generalizata. Este un subiect dur pe marginea caruia, paradoxal, se pronunta doar cei care au auzit prin cartier si au vazut Trainspotting. Acesti oameni vorbesc despre perversitatea descrierii fenomenului si pervertirea discursului public. Acesti oameni, chipurile, cauta informatia de calitate. Stau la cozi la centrele de asistenta pt toxicomani si sorb informatie stiintifica 100%.
    Eu am citit articolul (integral!) si am avut ocazia sa ascult un (fost, viitor, etern – cine stie?) dependent de heroina. In plus, am primit si informatie bruta, verificata. In teoria comunicarii, acesta e model de succes: informatie ilustrata. Dar nicicum cu e rezonabil.
    Evident, toti suntem produsele comunismului ortodox. Tare ma tem ca multi dintre opinatorii de aici sunt in sevraj ideologic. Parca ar mai vrea o doza de “Om Nou, perfect si sublim”. Intr-o lumea ideala, drogatii nu exista. De fapt, ei nu exista. Nu-i asa, baieti si fete?

    • @ Abulafia
      daca (ai vorbi si) scrie corect romaneste, ti-ar fi mai usor sa vezi lucrurile dincolo de absurditatile ideologice cu care te mandresti.

  19. Lucian -Olanda on

    Am citit numai titlul, articolul nu ma intereseaza.
    Am vazut destui dependenti de heroina, am si vorbit cu cativa. Un dependent de aceste droguri e in stare sa te omoare cu sange rece numai sa-ti ia banii sa-si poata lua portia.
    Eu unul n-as consuma heroina nici sa-mi dai 1 milion de euro. Pentru mine consumul de heroina e sinonim cu sinuciderea fiindca ce ramane de tine dupa ce ajungi dependent de acest drog nu mai poti numi om.

  20. @Lucian .
    Datorita parerilor celor care gandesc ca tine nu exista in Romania o strategie de harm reduction !!!
    !! ce ramane de tine dupa ce ajungi dependent de acest drog nu mai poti numi om.!!

    Pornind de la ce spui tu mai sus , ce ar fi bine : sa avem toxicomani in tratament sau toxicomani disperati dupa doza ??? (nu uita ca tratamentul fara consiliere a ca pis..ul impotriva vantului … adica faci acelasi lucru fara sa ai acelasi rezultat ! )
    MAi mult , astia care utilizeaza intravenos sunt terminati datorita infectiilor , ulceratiilor si ale altor afectiuni pe care le pot ocoli CU UN TRAT. PE CALE BUCALA .

    Notati o clinica privata f buna din B. : Psy Motion ( bagati in motorul de cautare .. )
    Incercati pt cei inraiti (dupa ce au iesit din sevraj ) si : Asociatia Crucea Albastra Germana din Sura Mica , Sb . Aici nu accepta tratament dar in comunitatea terapeutica veti putea sa va dezvlotati acele mecanisme pe care cel din exemplu nu si le insusise si a recidivat …

    • Lucian -Olanda on

      Vox Dei?!? Vocea lui dumnezeu? Ce-i asta ,secta sau pseudonimul tau?
      Eu n-am sustinut ca nu trebuie ajutati dependentii, am vrut doar sa spun in ce hal ajungi daca folosesti hard drugs.
      “Harm prevention” prin informarea copiilor minori este cel putin asa de important ca strategia “Hard reduction” despre care vorbesti.
      …Vox Populi…adica unul dintre ei,
      Lucian

      • LOL , secta … Poate , vocea zeilor amice … Dumnezeu la romani ????Vezi ca inca nu existau crestinii cand exista acest dicton ca existe un dumnezeu unic !
        Nu pot sa te las sa ma inveti ceea ce deja stiu (dar ma bucur ca te intereseaza domeniul ) :
        ma refer pur si simplu la reducerea raului provocat de consum … dupa cum suna si numele initiatorilor : Romanian Harm Reduction Network
        Nu pot sa nu iti amintesc ca oricum este : ” VOX POULLI ” si nu VOX POPULI cum scrii tu …

        Si ca sa termin intr-o nota eleganta – PREVENTIA este f importanta atata timp cat oferi si o imagine a prapastiei fara sloganuri de gen ” Drogurile omoara ” dar ei pleaca de acolo si se intalnesc cu 10 tovarasi care trag la scara ……….

  21. ana, comentariul tau “Trebuie sa fii complet cretin sa publici o asemnea porcarie de ”articol” si sa mai pui si un asemenea titlu!” nu e “o varianta de raspuns”, e isterie.

  22. brrr, m-a cam apucat tremuriciul citind.
    cel putin in privinta mea, cred si sper ca articolul si-a atins scopul.

  23. Felicitari pentru articol! Acest tip de material este cel mai eficient pentru prevenirea consumului nu propaganda seaca si nebagata in seama gen “heroina ucide!” sau “moartea alba” etc.

  24. bun articol, l-am share-uit si la prieteni. chiar daca nu ma droghez si nici ei, dar are informatii f bune si relatarea tipului care a consumat e impecabila

  25. nu am incercat hero si nici nu vreau..prefer alte droguri ma slabe si le prefer la sf saptamanii…oricum cea mai buna e Iarba..toata lumea stie:XLEGALIZE

  26. As vrea sa multumesc autorului pentru articol pentru ca, sincer, pentru o fractiune de secunda, mi s-a facut teama ca daca as incerca as putea trece prin toate astea. Nu l-am perceput ca pe o invitatie de a incerca ceva ce iti poate da o viata plina de chinuri in care o substanta este centrul universului tau, care, de fapt, poate deveni singurul tau univers.

    Eu nu sunt consumatoare decat de tigari cu nicotina si nu as putea sa descriu sau sa imi dau cu parerea despre consumul de droguri; stiu doar prin ce stari am trecut atunci cand m-am lasta de nicotina, a fost oribil, iar experienta de a te lasa de heroina este incomparabila…sunt brrrrr, nu vreau! NU VREAU este reactia pe care o am in urma citirii acestui articol.

    Cred ca am devenit mult mai constienta de ce ar putea sa se intample si oricat de tentata as fi sa incerc “new excitements”, heroina nu se numara printre ele.

    Multumesc inca o data 🙂 , Iza

  27. Pingback: Krokodil: Drogul care mănâncă din consumatori

  28. oooaaaauuuu! ce articol! am paru zbarcit! bafta si stai departe de ele! m`ai miscat la cateva intamplari……militia, faza cu 16,anturaju`,dependenta, facultatea.! la dreaqu le`am trait si eu pe toate! pe 31 am bilet sa ies de aici ca am nevoie de o schimbare radicala in viata mea…sa las totu` in urma! ai grija de tine! bafta

  29. Pingback: Droguri în venă, pe bani din gunoaie. La schimb de seringi în Ferentari | TOTB.ro - Think Outside the Box

  30. Pingback: VIDEO Urmăriți gratuit ”Breaking the Taboo”, documentarul despre războiul eșuat împotriva drogurilor | TOTB.ro - Think Outside the Box

  31. Pingback: Vaccinul care mănâncă heroina ca Pac-Man | TOTB.ro - Think Outside the Box

  32. Frate este un articol foarte bun.Chiar vroiam sa ma apuc de heroina. Multumesc mult ca ai facut acest articol. Am 14 ani sunt din Baile Govora judet Valcea si chiar as vrea sa ma droghez;)!

    HOO MA CE DRQ AVETI AM FAKUT BÂZĂ:)))))

  33. Il cunosc pe Alex I., i-am auzit povestea de multe ori si tocmai am citit articolul a tria oara. Ma bucur ca i-ati dat share din nou pentru ca mesajul lui trebuie sa ajunga la cat mai multi oameni. E cazul sa nu mai privim persoanele consumatoare de droguri ca pe o subspecie inferioara noua, care ar face orice pentru o doza. Exista printre ei si oameni de cacat si oameni extraordinari – ca oriunde.

  34. baiatul acesta spune tot ceea ce ar trebui sa stie o persoana care vrea sa ajute un dependent de heroina sa se lase!!! Acele detalii sunt utile astfel incat sa identifici rapid daca fiul/ fiica/ frate/ sora/ prietena etc are astfel de legaturi/ incercari / tentatii/ dependenta. Sunt sora unui FOST dependent de heroina si spun autorului Jos Palaria!!! si mult succes in continuare! Fratele meu a reusit cand doar eu mai credeam in el din intreaga lume, deci poate oricine!!!

  35. am fumat de foarte putine ori dar articolul asta m-a determinat sa incerc sa ma las de fumat in fact iti arata si exact cum sa te lasi de orice viciu

    la inceput tragi normal
    a doua sapt scazi
    a treia scazi …

    Crezi ca alcoolul nu e periculos , numai ca la alcool consumatorii cei mai consecventi ajung cam in aceasi situatie ca la heroina
    lasati rusinea si discutati cu tinerii copii , vecini , nepoti
    eu am intrebat odata unul fumezi , si a zis nu eu nu fumez ,,, purtati discutii sincere de la 11-12-13 ani ,,, plimbatii la sali de sport carate , la cercuri de informatica , aerodinamica , cluburi de elevi nu ii lasati sa isi umple timpul dupa bunul plac caci poate sa fie fatal pentru unii
    lasa-ti copiii sa faca sport , mai educatii chiar daca aveti griji cu ratele la banca , cat despre bucuresti mie mi se pare ca e un FERENTARI ENORM

  36. Super articolul. Voiam sa stiu si eu cum se consuma, asta nu inseamna ca sunt atrasa de consum, ba dimpotriva! Articolul nu mi-a facut nicio pofta! E foarte bine sa fim informati!

  37. doru … eu nu stiu de ce persoanele ca tine au voie sa respire. mai bine mori ca oricum esti degeaba..mult prea prost pentru a face fata lumii in care traim. Atat!

  38. “citesti, intr-adevar despre heroina, coca, multe altele, chiar si amfetamine. si ai toate argumentele pentru care nu sunt ok, insa nimeni nu se intreaba daca tot nu-s ok, de ce se consuma.de ce? e o iluzie?” – andrei ruse / dilar pentru o zi

  39. Mai oameni buni.;majoritatea au o varsta cand se apuca sa se drogheze fara discernamant si teribilism. Ca am avut fiecare adolescenta diferita ca ani asta este important. Daca cand aveam 14 ani pe timpul meu( acum 40 de ani) poate incercam si eu.asta a insemnat democratia in romania. Uitati va la china. Ptr trafic te executa. Deci sa revin. Adolescenta a fost si este aproape la fel ptr toti. Curiozitate la inceput iar dupa aceea dependenta. Fizica si psihica,. Deci. Trebuiesc ajutati sau marginalizati.??????

  40. Ieri in Valcea aveam la mine vreo 400 de pastile codeina fosfat ma oprit jandarmii ma pus sa scot tot ce am in buzunar binenteles am scos si pastilele care mi le-au confiscat si nici nu apucasem sa-mi iau doza le-am spus ca sunt pt mine imi trebuie in jur de 100 de pastile de codeina pe zi si nu ma inteles eu sunt inscris in baza lor de date ca,consumator dar nu au vrut muschi lor sa nu mi le confiste si asa am ramas acum fara pastile vreo 4 zile dar am sa le aduc acte doveditoare ca sunt consumat si sper sa-mi recuperez pastilele un singur lucru ma enervat cel mai rau mu imi luasem doza in ziua respectiva,dar o sa recuperez zilele urmatoare :)))

Reply To boglous Cancel Reply

Advertisment ad adsense adlogger