Hawaii este primul stat american care a interzis pungile de plastic în magazinele alimentare

0

Începând de ieri, Hawaii devine primul stat american care interzice distribuirea pungilor de plastic în toate magazinele sale alimentare. Din ce în ce mai multe oraşe şi state aleg să limiteze folosirea pungilor şi a ambalajelor din plastic, pentru a reduce cantitatea de deşeuri care nu sunt biodegradabile. După ce, de pildă, San Francisco a anunţat  că va renunţa la vânzarea apei în sticle de plastic, Los Angeles a interzis pungile, California a lansat intenţia de a interzice pungile de unică folosinţă, dar decizia a fost suspendată până în noiembrie, când va fi supusă unui referendum. Hawaii este astfel, primul stat care ia măsuri concrete în acest sens, în toate administraţiile sale.

 

stire-29-apr-plastic

 

“Acest lucru nu a fost posibil prin intermediul unei legislaţii statale, ci de către toate administraţiile locale,” explică Surfrider Foundation, organizaţia de advocacy, care a propus această iniţiativă în 2012. Organizaţia crede că acesta este un model de bună practică în ceea ce priveşte colaborarea dintre societatea civilă şi factorii de decizie, pentru soluţionarea unei mari probleme de mediu. Magazinele alimentare din Hawaii nu vor mai oferi clienţilor omniprezentele pungi de unică folosinţă, punând la dispoziţie ambalaje din materiale biodegradabile, cum este hârtia, şi încurajându-i pe clienţi să vină cu plasele de acasă.

Cea mai des folosită pungă pentru cumpărături este fabricată din polietilenă, o masă plastică obţinută prin chimizarea produselor petroliere pe care microorganismele nu o recunosc drept sursă de mâncare şi, în consecinţă, nu se poate „biodegrada”. Agenţia pentru Protecţia Mediului din SUA defineşte biodegradarea drept „un proces prin care organismele microbiene transformă sau modifică (prin acţiune metabolică sau enzimatică) structura chimicalelor introduse în mediul înconjurător”. În cadrul testelor în care cercetătorii aşează deşeuri solide în compost bogat în microbi şi adăugă apoi aer pentru a stimula biodegradarea, ziarele şi cojile de banana se descompun în câteva zile sau în câteva săptămâni, în timp ce pungile din plastic pentru cumpărături nu sunt deloc afectate.

Chiar dacă polietilena nu se poate biodegrada, ea se descompune când este supusă radiaţiilor ultraviolete generate de Soare, proces cunoscut sub denumirea de „fotodegradare”. Când sunt expuse luminii soarelui, lanţurile polimierice ale polietielenei devin casante şi se pot sparge, transformând ceea ce a fost odată o pungă de plastic în granule sintetice. Oamenii de ştiinţă nu ştiu cu siguranţă dacă aceste granule se descompun vreodată şi se tem că acumularea lor în medii terestre şi acvatice – precum şi în stomacul vieţuitoarelor – ar putea duce la infiltrarea plasticului în fiecare verigă a lanţului trofic.  Numărul exact de ani necesari pentru descompunerea unei pungi de plastic nu este încă cert, atâta vreme cât astfel de pungi au intrat în circulaţie în urmă cu doar 50 de ani, însă calculele cercetătorilor indică undeva între 500 şi 1000 de ani pentru ca o singură pungă să dispară, prin biodegradare, de pe faţa pământului.

Şi Uniunea Europeană încearcă să încurajeze reducerea cantităţii de pungi de plastic folosite pe teritoriul ei, adoptând în această primăvară o directivă menită să limiteze  folosirea pungilor de plastic subţire. Legea votată de Parlamentul European se aplică pungilor uşoare din plastic, mai subţiri de 0,05 mm, care sunt cel mai des folosite în întreaga Uniune. Acest tip de pungi de plastic nu prea este refolosibil, astfel că ele ajung să polueze râurile, câmpurile, munţii, ba chiar oceanele. Ca urmare a votului din Parlament, ţările membre UE trebuie să introducă în legislaţiile lor această măsură, având la dispoziţie două modalităţi pentru asta: fie să reducă consumul mediu anual de pungi de plastic pe cap de locuitor (la 90, până la finalul anului 2019 şi la 40 până la finalul anului 2025), fie să se asigure că astfel de pungi nu vor mai fi înmânate clienţilor (magazinelor), gratuit, termenul limită pentru această modalitate fiind anul 2018. România s-a numărat printre ţările care iniţial s-au opus acestei măsuri, determinând organizaţiile de mediu să adreseze o scrisoare autorităţilor, solicitându-le să nu blocheze o măsură atât de importantă pentru mediu.

Sursa: Huffington Post

Puteţi citi şi:

Un magazin din Berlin va renunţa complet la ambalaje

Mauritania interzice folosirea pungilor de plastic


Leave A Reply