Hai sa salvam “taranul roman”

39

Formam o civilizatie moderna care tot timpul salveaza ceva. Mai ales lucrurile care se afla departe de noi. Padurile tropicale, balenele sau pe Willy. De data asta va chemam sa salvam impreuna ceva ce e pana de curand a fost prezent deseori in vietile noastre: taranul roman.

de Magor Csibi

Jelim de ceva vreme ca “moare” taranul roman. Ca agricultura nu exista, ca si cei care mai produc ceva nu au cum sa-si vanda marfa si ca agricultura de subzistenta are zilele numarate. Ne intrecem in declaratii si in initiative care mai de care, fara sa ne uitam daca acestea au vreun efect asupra “fermierilor” nostri, si nu ne intrebam: oare unde e taranul roman? Ca de la piete a disparut demult.In timpul experimentului Caveman, in fiecare dimineata, in drum spre casa, obisnuiam sa iau mere de la o babuta. Poate o stiti. Sta in fiecare zi aproape de Piata Amzei si vinde mere “din gradina ei”. M-a bucurat enorm s-o vad atunci, mai ales ca nici nu puteam sa-mi cumpar produse din alte tari, asa ca m-am aruncat cu pofta pe merele ei. Au trecut insa aproape patru luni si batrana inca mai are mere din gradina ei. Asta in ciuda faptului ca eu am cumparat cel putin 30 de kilograme de la ea. Si ma gandesc ca nu sunt singurul. Cand am intrebat-o cat de mare e gredina ei, n-a reusit sa-mi ofere un raspuns coerent.

Practica asta nu este una noua. Daca majoritatea reclamelor ne arata adevarul intr-o forma contorsionata sau partiala, de ce ar fi altfel in lumea celor care nu au bani de reclame? Ca si acestia tot pentru bani muncesc. Iar practicile lor sunt la fel de inventive ca ale celor de la agentiile mari, care trebuie sa ne vanda lucruri de care n-avem nevoie. Asa ajungem sa avem batranei care ne vand fructe pe strada, fete frumoase care ne dau pliante etc.

Tot acest fenomen il regasim si la piata. Ne plangem de mila taranului, dar nu observam ca taranul nu mai exista. Cel putin nu in marile orase. Gasim bisnitari, vanzatori si afaceristi. Gasim legume si fructe din multe tari. Ceea ce e mai greu de gasit pe pietele noastre este producatorul roman si produsul din Romania.

Asa ajungem sa ne blamam agricultura. Ca cica nu functioneaza. Ca tre sa ne modernizam. Iar modernizarea de cele mai multe ori inseamna sa schimbam denumirile. Asa devine taranul fermier, iar pamantul lui, ferma. Numai omul redefinit nu prea intelege nimic din aceste schimbari, iar pamantul refuza sa ne dea mai multe roade, chiar daca el este de fapt ferma.

Noi ne gandim cum am putea sa “modernizam”. Sa avem si noi ferme unde animalele nu vad lumina zilei si nici macar nu pot fi numite animale dupa tratamentul de care au parte, ci conglomerate de carne in viata. Sa avem agricultura unde rosiile au gust de apa, dar sunt mai rosii si mai mari. Sa avem metode noi prin care legumele nu mai trebuie sa se “murdareasca” de pamant, sa fie stropite cu apa sau sa stea in bataia rezelor de soare, ca deh, sunt nocive.

Visam si noi sa ajungem unde e in acest moment UE. Sa avem o agricultura industrializata si o Reforma Comuna de Agricultura. Chiar daca acestea au esuat deja la nivelul UE. Chiar daca s-a dovedit ca aceasta agricultura poate sa fie competitiva, din cauza subventiilor grase, atat cele la vedere, cat si cele ascunse. Important e ca noi vrem ceva nou. Chiar daca asta inseamna ca repetam greselile altora. Ca din ce sa invatam daca nu din greselile noastre?

Sau ne decidem sa inchidem supermarketurile. Ca aceste institutii ale imperialistilor capitalisti ne distrug agricultura. Si uitam ca acum cativa ani tot noi ii imploram sa vina si in orasele noastre. Sau faptul ca acestia functioneaza intr-un mod democratic si legal. Ca lipsa eticii nu se penalizeaza. Si nici lipsa initiativei noaste.

Probabil ca o sa spuneti ca sunt un om mai pesimist, dar va marturisesc ca nu ma astept la solutii viabile din partea celor care ne reprezinta si/sau ne conduc. Tocmai din acest considerent cred ca noi trebuie sa fim de data asta cei care vin cu o initiativa sa salvam taranul roman.

O prima initiativa pe care propune-o eu este redarea pietelor taranilor. Printr-o initiativa din partea cetatenilor, ar fi binevenit un proiect de lege care sa oblige toate orasele din Romania sa aiba macar o piata unde au acces numai si numai producatorii. Fara speculatori, fara marfa din alte tari, fara minciuni. Si, mai mult, aceste spatii ar trebui sa fie puse la dispozitia taranilor intr-un mod gratuit. In acest fel, poate s-ar gasi si niste agricultori romani care sa poata patrunde pe piete fara sa trebuiasca sa dea piept cu coruptia existenta acolo.

Initiativa ar putea fi promovata de orice cetatean, dar nu poate fi preluata de nici un partid. Asa s-ar evita si politizarea subiectului, care probabil ar si sfarsi proiectul.

Noi credem ca ar fi o incercare interesanta de a misca ceva, de data asta din partea cetatenilor simpli.

Voi ce credeti? Am putea reusi?

Foto: Agerpres

Tags:



39 de comentarii

  1. Alexandru Ioan on

    Excelenta ideea acestui articol! Subiectul merita analizat profund . Taranul este si mic producator agricol , dar ,cu mult mai mult , este creatorul unei civilizatii pe care trebuie sa o aparam . Este de meditat la subiectul propus de d-voastra. Felicitari si multumiri pentri initiativa.

  2. Este o idee excelenta! Imi placea si mie sa fac cumparaturile, sambata dimineata, in piata din apropiere, insa in ultimii ani, au aparut tot mai multe fructe si legume “de gradina”, perfectiunea intruchipata ca forma si culoare insa numai de gradina nu erau! SI in cele din urma, piata a fost desfiintata si a luat locul unui supermarket :(….Cum sa ai certitudinea ca “manaci sanatos”, cand cumperi fructe si legume din supermarketuri, in care dupa 30 min te iau durerile de cap din lipsa de aer. Eu felicit si sustin o asemenea initiativa! Sa auda cineva….

  3. De ce nu intelegeti ca nu prin masuri administrative “de sus” de rezolva lucrurile?! “Sa se redea piata taranilor”: si cum verifici care e taran? Oricata birocratie ai pune, tot poate fi fentata. Daca sta la piata toata ziua mai e taran?

    In tot acest articol vad acelasi mod de abordare defectuos: “altii” trebuie sa faca ceva. “Altii” fiind orcine (guvernul, primarul, NATO, UE, ONU, etc.). Numai voi nu. Guvernul nu trebuie decat sa asigure ca piata sa functioneze. Atat. Restul e treaba pietei (adica a voastra) sa decideti cine si ce face, cum face, ce are success si ce nu, etc.

    De ce nu inteleg taranii ca de pe suprafete mici nu se poate face profit? Colectiv cu forta nu se mai poate face. Dar ce sa nu se pot taranii auto-organiza in asociatii in care unii sa munceasca pe camp si altii la distributie si comercializare? De ce in loc de 100 de tarabe pentru tarani sa nu isi cumpere asociatia un singur magazin? Altfel poate necogia o asociatie mare cu un super-market decat babuta cu merele.

    Raspunsul este: nu va puteti organiza pentru ca sunteti un neam dezbinat. Cu putina auto-organizare se poate face treaba buna. Exista cateva firme private in Romania care sunt integrate pe verticala si care fac bani foarte buni din agricultura. Dar o astfel de organizare necesita scoala: management, ingineri, logistica si distributie, marketing si vanzari. Doar cu tarani care nu stiu carte si care cumpara 1 sapun pe an orice masura administrativa va esua. Pentru ca taranul cu curtea lui nu are “economy of scale”.

    Si nu e treaba guvernului sa dezvolte economia agricola. Piata trebuie lasata libera, si daca nu veti mai fi dezbinati veti gasi singuri solutiile.

    • Un documentar ne arata o comunitate rurala din nordul Europei, care muncea “in comun”. Animalele tuturor erau ingrijite si exploatate…pina la lapte, branza intr-o proprietate comuna, folosind munca automatizata. In citiva ani au renuntat sa mai mearga la oras si si-au facut o banca locala. Vedeti asa ceva la noi..unde administratorul de bloc devalizeaza…unde muncitorul pleaca acasa cu ceva, orice, in fiecare zi in buzunar. Unde taranca “incurajata” de noi la piata isi vinde de ani buni branza de vaci manipuland-o cu PALMA GOALA. Asta e civilizatia care a mai ramas…sa o aparam.

      • Asa era pe vremea comunismului, comunism= totul la comun. Si ai vazut ce rezultat a avut. Din acel “tot” cea mai mare parte ajunge la unii putini si restul se imparte la restul.

    • Houstonianul a sintetizat situatia si a postat si solutia.
      BTW: tu esti, Cristi?

      Ce ar mai fi de adaugat?

      Taranul, pana nu devine fermier, nu poate fi sprijinit.
      A fi fermier presupune o revolutie in mentalitete, metode si practici agricole si nu doar o localizare extraurbana.
      Gospodariile taranesti, de subzistenta, nu pot balansa cererea. Transformarea lor in ferme si a taranilor in fermieri, insa, ne va lasa fara obiectul discutiei: fermierii razbat, se ajuta singuri, se supun regulilor oricarui jucator pe piata. Nu asteapta sa-i salvam noi.
      BTW: ai fi surprins sa constati ca fermierii (cei adevarati) au facut averi (mai mari sau mai mici). In Braila ei sunt principalii posesori de SUVuri, de exemplu.

      Oricum, nu va ganditi ca toti taranii vor fi prea curand fermieri. Mai degraba intrebati-va ncotro se indreapta gospodaria taraneasca si ruralul romanesc. In aceasta evolutie veti regasi si locul fermierilor, dar ce se va intampla cu diferenta pana la numarul total al taranilor este o intrebare la care nu intrevad raspuns.

      Draga Dle Csibi Magor, in articol ai facut o greseala: (citat) “initiativa pe care propune-o eu este redarea pietelor taranilor”.
      Taranii sunt tarani. Ei trebuie sa fie/sa ramana tarani/producatori. Piata este a precupetilor.

      PRECUP//ÉŢ ~eáţă (~éţi, ~éţe) m. şi f. Persoană care cumpără de la ţărani diferite produse agricole şi le revinde apoi mai scump în piaţă sau pe străzi. /<bulg. prekupeţ

      Am lasat in definitie sublinierea "cu pret mai mare", tributara unor vremuri trecute. Revanzarea cu acelasi pret (per ansamblu activitate, nu la sfarsit de lot marfa/zi) se cheama prostie sau munca patriotica…

      In finalul unui post exagerat delung, o propunere:
      Iti propun un pariu pe o bere si o sacosa de "ceva" din gradina mea proprie (functie de sezon, pot oferi: patrunjel, ridichi, salata, spanac, ceapa&usturoi verzi, capsune, zmeura, rosii, ardei, fasole, vinete, nuci etc) contra unei cutii de chibrituri ca, in eventualitatea in care prevederea cu inchiderea magazinelor cu o suprafata mai mare de 400 mp va "trece", in piete vor ramane aceiasi precupeti dar preturile de weekend vor fi mai mari decat cele din timpul saptamanii…
      Te bagi?

    • 1. nu ai prins ideea- tocmai asta nu vrem – produse cu profit cultivate pe suprafete mari. Vrem produse ecologice de la ferme mici, de la gospodarii individuale.
      2. sa ajutam si sa incurajam acesti mici producatori sa vina la piata sa vanda ( facilitati de transport si de tarabe pt ei)
      3. in al treilea rand sa incurajam productia romaneasca, cumparand produse roamanesti – chiar si de la supermarket – asa fac francezii, nemtii

  4. Idee super. In America sunt piete de duminica in orase mici si mari, unde vand numai producatorii,fermierii. Tot ce cultiva in fermele lor,dar ce ne facem ca si ei s-au modernizat si nu toate produsele sunt organice,cum le place lor sa le numeasca pe aici. In Lynchburg, Virginia unde locuiesc acum, in fiecare duminica este un loc in partea istorica a orasului, un loc cu tarabe, ca in Romania,unde niste “tarani” de-i lor,adica fermieri, isi etaleaza produsele mai ieftine ca la supermarket si mai bune, dar rosiile si ardeii. tot mari si aspectoase. Vorbind de taranul roman,dar nu cel de la Snagov,sau imprejurimile Bucurestiului, cultiva si are grije de recolta lor,fara a folosii chimicale,ca nu au bani sa le cumpere,dar multi tarani stropesc merele, pun ingrasaminte chimice si uite asa, est greu sa mai ai sub control, adevarul pur al produselor. Interesant si inimos materialul,dar si taranii s-au modernizat si ce te faci,daca nu mai esti sigur de nimic ce cumperi!

  5. Ce facem cu taranii care produc scump si prost (inclusiv producatorii de carne)? De ex. prefer orcand rosii de sera poloneze sau olandeze decat romanesti sau turcesti.

  6. Nu te supara frate! Dar de economia de piata ai auzit? Taranul roman daca vrea sa-si vanda marfa trebuie sa fie in primul rand competitiv. In al doilea rand sa vinda marfa la un pret corect in concordanta cu piata si asta numai in pietele de gros. In al treilea rahd trebuie sa-si vanda marfa in conditii civilizate si de igiena deosebita. Si nu in ultimul rand el trebuie sa priveasca la cel caruia ii vinde ca la un partener si nu ca unul care trebuie pacalit si jumulit. De paste am vrut sa cumpar miel de la un taran doar o pulpa si mi-a vandut o pulpa dezosata de oaie . . . moarta. A trebuit sa o dau la caiini si am cumparat miel din hipermarchet cu 24.99 lei/kg. Am cumparat si in alte ocazii produse de la tarani si in cateva randuri nu am avut curaj sa le consum (lapte si branza in special) Solutia pentru agricultura romaneasca sta in marile ferme obtinute fie prin cumparare (mosieri) fie prin asociere si existenta pietelor de gros. Solutii ca piete exlusive sau interzicerea supermarchet-urilor sunt solutii aplicate cu succes (in ghilimele ) de fostul regim asa ca nu ne mai stresa cu ele. Taranul roman daca vrea sa supravietuiasca in primul rand trebuie sa vrea! Daca nu vrea sa se asocieze, sa arendeze sau sa vanda bucatica lui de pamant va trai si va muri sarac lipit in conditii de societate capitalista. Asta este adevarul!

    • Nu se supara nimeni frate….dar de subventii cum se dau in Franta, Olanda sau Germania tu ai auzit ?? In felul asta ei sunt competitivi si au posibilitatea sa livreze produse calitative.

      Te rog sa nu ma-ntelegi gresit, dar a fost ghinionul tau ca ai dat peste un nenorocit de om care ti-a vandut un produs prost si nu cred ca se poate generaliza. Mai ales daca ai cumparat produsul din oras unde cei din piete numai tarani nu sunt.

      Apoi daca faci o comparatie intre produsele romanesti obtinute in gospodariile taranesti nu se compara cu gunoiul venit din Olanda, Turcia sau mai stiu eu pe unde care nu au gust si au crescut in sere in regim intensiv fara sa vada pamantul.

      • cui se da subventii? Unuia care lucreaza ca vai de el o jumatate de ha. de pamant sau 30de ari sau ma rog 1-2 ha! Sau se dau subventii fermelor organizate si care lucreaza in regim semiindustrial. Si la noi s-au dat si se dau subventii mici asa cum sunt ai observat cumva vreo imbuynatatire? Iti spun eu ca subventiile odata incasate ajung la . . .mat!

    • Nu te supara, dar taranul roman, ca sa ajunga competitiv, trebuie ajutat.
      Trebuie inclusiv scolit putin in ceea ce inseamna “economia de piata”.

      Chiar si dupa asta, taranul trebuie ajutat REAL, nu pe hartie.
      In tarile in care agricultura este dezvoltata, statul o subventioneaza la greu.
      Nu e o rusine sa subventionezi ceva ce functioneaza. Cel putin prin alte parti asa se intampla.

      La noi, s-au dat pamanturile inapoi si date au fost. E normal ca dupa ’89 taranul sa isi ceara dreptul, sa devina proprietar. Si nu era treaba lui sa se asocieze cu altii. Trebuie sa fim constienti ca toti, dar absolut toti, avem limitari in diverse domenii, deci nu ii poti cere taranului sa faca ceea ce nu a facut in viata lui nefortat: sa se asocieze.

      Dar la noi, a fost mai simplu sa omoram agricultura si sa castige “capitalistii” care s-au imbogatit din importuri. De la cele agricole, la cele electrice.
      Sistematizat, aceasta tara a fost pusa la pamant prin grija tovarasilor postceausisti.

      C.A.P.-urile au fost daramate cu un scop. Si cu siguranta nu a fost un scop nobil. Desigur ca si taranii au cerut desfiintarea lor pentru ca pentru ei era un fel de lagar de munca. Munceai pentru stat pe pamantul tau si primeai ratii de alimente. Problema era ca ratiile erau din ce in ce mai mici.

      E normal ca taranul sa urasca chiar acel fel de asociere, insa nimeni nu a venit sa le arate ca se poate altfel. Bine ca se cheltuie milioane si miliarde de euro pe licente Microsoft sau pe vapoare / avioane second hand, insa pe taran nu il baga nimeni in seama.

      Pana la urma cine e taranul? Dincolo de mii de definitii pe care i le putem atribui, pentru multi dintre noi e bunicul/bunica, tata/mama, unchiul/matusa. Oameni cinstiti si muncitori pe care des ii uitam pentru ca ei nu produc nimic “spectaculos”, “distractiv”, ei nu produc “divertisment” ieftin promovat pe canalele TV.

      Ei sunt oamenii care tac si fac. Insa tac tot mai mult si fac tot mai putin pentru ca media de varsta a satului este tot mai ridicata.

  7. In Timisoara exista o initiativa de genul asta. Exista un site care face legatura intre fermier si client: ii transmiti fermierului ce legume ai nevoie si el le cultiva. Poti sa ii faci vizite si sa verifici ca e chiar fermier.
    http://asat.ecosapiens.ro/
    In Bucuresti nu stiu sa existe ceva asemanator.

  8. Si acum in piete au acces numai producatorii. Ca sa vinzi in piata, trebuie sa ai certificat de producator, eliberat de primaria din localitatea de resedinta. Solicitarea este verificata cu privire la detinerea suprafetelor de teren ori a animalelor, atit pe baza datelor din registrul agricol, cit si in teren si trebuie sa se stabileasca existenta produselor pentru care se solicita eliberarea certificatului de producator (HG 661/2001).

    Asta in teorie. In practica, toti smecherii si-au cumparat 100 mp de teren, dupa care si-au luat certificatul de producator pe baza de spaga. Dupa care cumpara legume din Bulgaria si Turcia la negru, le cara in niste Dacii obosite si le vand la piata fara TVA, fara acte, fara impozit pe venit.

    Cum propuneti sa identificam adevaratii producatori de bisnitarii de mai sus ? O modalitate concreta si eficienta, nu “facem o comisie care sa verifice …”

  9. Taranii romani se plang -pe buna dreptate-ca nu au unde sa-si vand produsele(in primul rand ei nu au timp sa faca si pe negustorii) si de multe ori prefera sa le lase sa se strice.Deci sistemul de colectare ar fi cel mai bun .Cei care pot sa faca si pe negustorii nu au acces de bisnitari.
    Fara interventia statului nu vom avea in piete produse romanesti si vom manca cartofi in Austria,struguri din Africa de Sud etc

  10. Pot exista piete rurale. La marginea oraselor, in zone legumicole. Te duci acolo o data pe saptamana si cumperi “originale”. Altfel cumperi “facaturi” din de la piata din centru , daca vrei sa o faci rapid. Dar hai sa fim cinstiti, patrunjel, marar, ceapa verde si alte chestii de genul asta sunt in general cultivate corect si sunt romanesti. Eu sunt pentru revigorarea acestui tip de comert, cu exceptia produselor fara siguranta : lapte, smantana, branza…

    • Nu ai dreptate in legatura cu “produsele fara siguranta”.
      Ai mei m-au crescut cu lapte, branza si smantana de la o femeie. Aveau “abonament” saptamanal chiar si-n anii ’70, cand mai erau in alimentare doua feluri de lapte (diferentiate prin continutul de grasime), iaurt, smantana, la liber, fara coada si fara cartele. Unii dintre voi poate n-au apucat vremurile alea, dar va spun ca asa era.
      Da, eu am crescut jucandu-ma pe afara, julindu-mi genunchii si “pansandu-i” cu saliva si frunza de patlagina, mancand fructe necoapte si nespalate direct din copaci, band apa din siroirile de pe versantii dealurilor din jurul orasului Piatra Neamt.

      Realitate anecdotica: O fabrica din Cehia de perelucrare a laptelui, neconforma cu normele UE si neautorizata pentru pentru consum uman in momentul aderarii, a hotarat sa-si desfaca produsele ca mancare pentru caini, sub sloganul (citez cu aproximatie din memorie): “Cumparati branza pentru catei, testata 100 de ani pe oameni!”.

      Realitate trista: lipsa producatorilor duce la disfunctionalitatea pietei “taranesti”. Daca ar fi sistematic produse pe piata, lumea (noi, adica) ne-am indrepta spre “tarabe” in loc de hyper/supermarketuri. Iar cei care ar vinde “produse fara siguranta” ar disparea ca urmare a mecanismelor pietei: nu (mai) cumpar niciodata de la asta pentru ca eu (sau un cunoscut) a fost dezamagit/pacalit/etc.

      • Acum 20 de ani nu era desigur niciun pericol sa cresti jucandu-te afara si mancand fructe nespalate. Dar azu nici apa de rau, nici fructele din copac nici starada/cartierul nu sunt ce au fost acum 20 de ani.
        Alte bacterii si virusi, mult mai rezistenti, fructe stropite cu tot felul de chimicale moderne, paraie poluate si strazi nesigure pline de masini si de infractinalitate.
        E cu totul alta mamcare de peste.

  11. Ia hai sa mergem noi la munca si sa ne salvam… pre noi insine!
    Guvernantii si “oamenii de bine” care par ca nu mai pot de grija “taranului roman”, sunt de fapt niste cretini frecatori de menta, care se ocupa de un personaj imaginar, dar foarte popular in literatura si in campaniile de publicitate, imagine, electorale, etc.
    De fapt, “la tara” adica in mediu rural traiesc oameni de toata mina si cu diverse ocupatiuni, care de multe ori nici n-au treaba cu agricultura. Unii de ex sunt meseriasi si fac naveta la oras, altii sunt profesori sau pensionari neputinciosi; marea majoritate sunt doar cetateni betivani non-agricoli.
    E o mare minciuna treaba cu “micul producator” – ala e de fapt unul din cetatenii de mai sus, care intimplator are ceva in plus in gradina, dincolo de consumul propriu, si din cind in cind mai scoate la vinzare cite ceva.
    Dar daca cineva crede ca iti poti baza economia pe asa ceva, e timpit si punct.
    Va scriu aceste rinduri in calitate de cunoscator mediu al vietii rurale de la noi, in calitate de primitor de subventii agricole care are fost de fapt o mare teapa de la statul roman, si prilej pt neamuri sa albeasca la primirea instiintarilor ca tre sa returneze banii pt ca nush ce functionar incapabil de la APIA nu a identificat terenurile corect, etc.
    La acest moment, majoritatea verdeturilor abia se insaminteaza, griul e de o palma, iar pomii fructiferi se lupta cu frigul si cu daunatorii, desi au fost stropiti. Situatia in care sunt acum “micii producatori” este destul de delicata, si pur si simplu nu e o productie de o talie pe care sa o iei serios in calcule.
    De fapt, trebuie vazut care sunt problemele “marilor producatori”, prin mare intelegind de fapt ceva mediu. Si din ce stiu de la ei, pt ei marea problema sunt subventiile de la stat care mai mult incurca, fiind doar niste promisiuni desantate sau vin cu mari intirzieri, iar la baza proastei contractari sta lipsa intermediarilor specializati, niste firme capabile sa preia productia la un pret bun, si sa o depoziteze corect, pina la data vinzarii catre retaileri. A nu se intelege gresit ca intermediarii acestia ar fi tiganii de prin piete. Ei trebuie sa fie firme puternice financiar, si specializate pe fiecare produs, pt ca de ex, fiecare tip de leguma sau fruct are conditiile lui specifice de pastrare, ai nevoie de depozite special construite si echipate, etc.
    Dar, ca sa nu mai lungim vorba, masurile pompieristice nu isi au locul. Statul nu doar ca nu a ajutat oamenii si firmele cu nimic, ba chiar le-a facut probleme, multa lume a renuntat la productie din cauza taxelor sau conditiilor legislative (a se vedea situatia celor cu vii in Vrancea, care au fost nevoiti sa isi arunce productia sau sa o dea pe nimic – ati vazut cam cit e acciza la alcool?). EU cred cu tarie ca aceste campanii sunt doar de imagine, sau sunt opera unor “prosti si hotariti”, care nu au o treaba cu domeniul, dar simt nevoie sa se bage in seama.

    • Suki, ai oarecum dreptate, dar gresesti daca te astepti ca cineva sa faca (te citez) “firme puternice financiar, si specializate pe fiecare produs, pt ca de ex, fiecare tip de leguma sau fruct are conditiile lui specifice de pastrare, ai nevoie de depozite special construite si echipate, etc.”
      Acestea pot sa apara doar ca sa valorifice ceva. Ceva existent ACUM ca marfa, nu ca planuri/intentii.

      Am vizitat in ’96 o firma foarte puternica din California, specializata in colectarea, prelucrarea si valorificarea a tot felul de alune, nuci & alte chestii de-astea.
      Dar fii atent la evolutia firmei si trage concluziile:
      Infiintata ca o cooperativa de fermierii din zona Fresno, in scopul valorificarii productiei lor, aceasta a crescut odata cu numarul fermierilor si recoltelor(cantitativ). Din cauza aportului diferit si a momentelor diferite in care alti fermieri s-au raliat proiectului, cooperativa s-a transformat in societate pe actiuni, actiunile fiind initial doar ale fermierilor. Cotata la bursa, au aparut investitorii si a devenit o “firma puternica financiar”, cum spui tu.
      Tipica evolutia si pentru cooperativele din industria laptelui. La ei. Ca la noi, a pus “cineva” in sat un tank – doua (cu instalatii de racire si respectand si celelalte conditii impuse de norme) si, atentie, urmarea e ca dicteaza pretul asa cum vrea muschiul lui.
      Necesitatea infiintarii cooperativelor (sau, daca suna prost, ASOCIATIILOR) profesionale este data, pe de o parte, de lipsa fondurilor de investitii si incapacitatea individuala de a depasi aceasta problema, iar pe de alta parte de dorinta si mai ales POSIBILITATEA de a valorifica mai bine produsul muncii.

      Ia intreaba cum isi valorifica “marfa” crescatorii de pasari; riscurile si problemele sunt ale lor, profitul este al abatoarelor.

      CONCLUZIA: Fermierul roman trebuie sa se ajute singur. Asta este calea. Dar, ce folos ca ea este cunoscuta si batatorita, daca nu sunt suficienti fermieri!
      Cum bine spui, prima conditie este cea enuntata la inceputul postului tau:
      “Ia hai sa mergem noi la munca si sa ne salvam… pre noi insine!”

  12. salut! ai maaaare dreptate !! pe langa piata din cartierul in care locuiesc inca mai vin taranii cu produsele din gospodaria lor; stau pe trotuar cu un cos micut dar de fiecare data sunt goniti si amendati de jandarmii din zona; aceiasi jandarmi care insa nu reusesc sa ne scape de romii care fac specula pe acelasi trotuar!!!!!

  13. DA, de acord, deci cum facem? vorbim(adica scriem) in continuare?
    Csibi draga, ia ,,problema-n mana” si fa o lista de semnaturi pentru o initziativa legislativa ! Vei fi erou natzional….cineva trebuie sa o faca, nu?Contzinutul legii va veni treptat ,ulterior !!!

  14. Poate aveti ocazia sa treceti vreodata prin piata centrala din Ploiesti – trei sferturi din vanzatori sunt tigani! Restul de un sfert cred ca sunt tot angajati de-ai lor.
    Care taran mai are curajul sa vina sa vanda aici?

  15. Păi în primul rând ar trebui ca orice produs vândut în pieţe să aibă o certificare clară: e sau nu e românesc, ce îngrăşăminte s-au folosit, cu ce a fost stropit, dacă e OMG sau nu ….
    În Cluj vara în piaţă e plin de piersici şi caise “de Oradea”, dar cu gust de parcă ar fi transportate din Brazilia sau măcar din Olanda. Căpşunile încă au gust, poate sunt chiar de la Satu Mare, la fel şi cireşele, dar cine ştie cât vom mai avea norocul ăsta …

    Mai avem noroc şi cu lubeniţa – pe asta o aduc oltenii, nu se vinde în pieţe, ci la marginea drumului, dar totul merge pe încredere, sperăm că-i autohtonă.

    Da, o proprietate de câţiva ari nu prea e rentabilă, ştiu pe cineva care lucrează în domeniu (de grâu e vorba) şi mi-a spus că sub cincizeci de hectare nu se merită. Dar alea cincizeci de hectare trebuiesc să fie grupate la un loc, nu un hectar aici, alte cinci după câţiva kilometri …

    La naiba, guvernul ar putea să dea o măsură de bun-simţ, de exemplu dând subvenţii asociaţiilor de ţărani care reuşesc să strângă mai mult de douăzeci de hectare, de exemplu.

    Nu-i nevoie să inventăm roata, e suficient să ne uităm în ţările din Europa. În Franţa, de exemplu, există o etichetă care certifică cum că produsul respectiv provine de la “petits producteurs”.

    E nevoie doar de un pic de interes.

  16. eu propun sa ne cumparam cate o bucata de teren si cate o portie de vacuta ca sa fim siguri ca mancam legume/fructe adevarate si bem lapte ‘la prima mana’

    si nu glumesc – vedeti in state, tb s afie ceva de genul asta pe google 🙂

  17. exista certificate de producator, in obor toti tiganii au asa ceva, dar nu ar fi in stare sa ude o floare.

    Cadru juridic exista, nu trebuie sa dam legi, este un reflex prost Magor. Tin minte o poanta de parlamentar francez cand o lege era dezbatuta cu foc in Franta, la un moment dat un parlamentar s-a ridicat si a zis: “dragi colegi, haide-ti sa cadem la un acord sa votam o data legea, sa avem ceva ce nu vom respecta!”

    cred ca ideea de control descentralizat-centralizat ar putea ameliora aceasta problema, dupa modelul agentiilor care aici in vest certifica bio, echitabil etc. produse gen cafea, ciocolata etc.

    cred ca ideea de cooperativa, controlata si stampilata ca atare, in care consumatorul sa aiba incredere este cea mai buna. si nu vad de ce sa nu intre in concurenta cu speculatorii…concurenta este sanatoasa, si asa se va auto curata piata.

    ce parere aveti?

  18. Foarte bun articolul care a atras multe comentarii. Trebuie facut ceva si nu numai cu agricultura ci si cu alte produse romanesti:
    – O campanile mediatica pentru a EDUCA romanii sa caute produse roanesti dublata de masuri care sa stimuleze comerciantii sa aiba pe raft si produse fabricate in tara.
    – O campanile EDUCAREA a taranilor (grea treaba… de unde sa luam profesori )
    – Una din pietele din oras sa fie gratuit oferita doar producatorilor. Dublata de controale prin sondaj a corectitudinii producatorului . (provenienta marfii si data recoltarii afisate langa prêt) iar in cazul unei nereguli avertizat, la a doua amendat iar la atreia amendat serios si intredictia de a mai vinde in acea pita din oras timp de un an etc.
    -etc.
    PS: Cred ca nu se poate nimic fara o vointa politica. Intresele financiare sunt foarte mari si societatea civila nu va avea niciodata forta sa schimbe ceva fara sustinere si vointa politica. Intrebare: Unde gasim politicieni care si-ar pune “pielea la saramura” pentru noi (un om puternic care este dispus sa se lupte pentru taranii aia mici si fara bani)

    • Victore,

      Ai scris, probabil din viteza “Cred ca nu se poate nimic fara o vointa politica.”
      Corect este “Cred ca nu se FACE nimic prin politica”!

      Inainte se poate merge numai prin MUNCA.
      Hai sa ne-apucam de treaba si sa rupem economicul de politic. Ca-n Italia, care a schimbat dupa WW2 zeci de guverne. Sa-i lasam be berlusconi cu pipitele iar noi sa mergem inainte.

  19. Daniel Sihastrul on

    Inainte de toate, felicitari pentru intiativa, stimate Domn. Puteti fi sigur ca va voi sustine din toate punctele de vedere.

    In continuare as dori cu permisiunea Dumneavoastra sa ii raspund lui gheorghe…

    Citez pe gheorghe…
    “Daca nu vrea sa se asocieze, sa arendeze sau sa vanda bucatica lui de pamant va trai si va muri sarac lipit in conditii de societate capitalista. Asta este adevarul!”

    Draga gheorghe, a dori moartea universului taranului roman e ca si cum ai nega existenta ta si existenta parintiilor si buniciilor tai, sau a mai omora inca o data pe strabunici s.a.m.d.. este o aberatie imensa sa ceri taranului roman sa isi vanda bucatica de pamant. E ca si cum ai distruge esenta poporului roman… de sustinere morala si materiala si de promovarea produselor romanesti ai auzit?

    Si acuma dati-mi voie sa citez si parerea altora, mai destepti decat mine…
    “Cand va disparea ultimul taran din lume – la toate popoarele vreau sa spun – va disparea si ultimul OM din specia om. Si atunci o sa apara maimute cu haine. Taranul este omul absolut”

    “Pai, eu ma gandesc la taran bio-istoric. Pentru ca el e purtatorul bio-istoric al romanilor. Pe cioarecii lui stam.”

    Va las pe voi sa descoperiti cine a scris citatul de mai sus…. si am sa il rog pe gheorghe sa se gandeasca ca taranul roman a fost competitiv de-a lungul secolelor, altfel nu mai era gheorghe aici si acuma sa scrie asemenea lucruri….

    Astăzi, confruntat cu metamorfozarea completa şi definitiva a lumii în care a trăit de secole, ţăranul rămâne din nou singur. Oameni cinstiti si curajosi pe care deseori ii uitam, cum spunea nano2k… ce au facut ei pentru noi si ce facem noi acuma pentru ei??? Sufletul nostru, esenta noastra vine de la taranul roman, indiferent daca ne-am nascut pe B-dul magheru sau la capat de tara….

    Da, e adevarat, taranul roman nu are televizor cu plasma de 1000 de euro, nu are BMW Serie 7 la usa si nici nu se rupe in figuri la televizor cu afacerile lui cu morcovi si cartofi. Dar se trezeste odata cu gainile, munceste pana la lasatul noptii si prin el s-au conservat valorile romanesti..

    Celebra spunere “veşnicia s-a născut la sat” ar putea fi, la fel de bine, inversată: satul s-a născut în veşnicie. Tot ce este legat de credinta, de traditie, de cultura romaneasca la si de la el a pornit si s-a conservat… Este admirabila forţa cu care această comunitate de oameni a creat şi perpetuat o
    civilizaţie intreagă şi a animat secole de-a rândul un neam şi o limbă.

    “Sa nu uiti, Darie…” Pardon, gheorghe…

    Daniel

    PS: Apropo, gheorghe, stiai ca traditia populara spune ca dacă te speli cu rouă în noaptea de Sfântul Gheorghe, te vindeci?

    • Esti, in mod nejustificat cred eu, cam acid, pe un site in care politetea este regula, nu optiune. Sau poate nu te-am inteles eu, situatie in care imi cer scuze.

      In rest… scrii frumos si din suflet, sunt convins.

      Numai ca nu suntem la un seminar la “Muzeul taranului roman”. Nu te supara, dar trebuie sa intelegi ca, asa cum spuneam mai sus, intr-un alt post, ruralul romanesc este intr-o schimbare profunda, laolalta cu intreaga societate.

      Gheorghe, cel la care se refera postul tau, are dreptate: taranul roman, daca nu se adapteaza, moare. Tu dramatizezi si te faci ca nu intelegi; insa adevarul acesta ni se aplica tuturor. Si profesorului care nu se adapteaza, si medicului care nu se adapteaza, si mie, si tie… (ca profesii/categorii sociale, la o scara mai mare, nu individual).

      Ruralul nu poate fi rupt de restul lumii. Taranul roman nu poate fi tinut in rezervatii, ca ameridienii, pentru ca nu poate/stie/vrea sa interactioneze cu restul.

      Gheorghe nu-si doreste moartea taranilor si nici inca o cooperativizare/expropriere. Dar legile economiei li se aplica si lor, asa cum li se aplica si legea atractiei universale… Si taranii cad, nu-i asa?

      Nu ai mai vazut de multa vreme tarani la seceris; in 10-15 caii (si carutele) vor disparea ca animale de munca/tractiune si vor deveni animale de companie foarte scumpe; vaci (putine) inca mai exista, dar paietele pentru insamantarea artificiala au luat in multe comune locul taurilor. Nu, taranii nu dispar. Se transforma. Numai ca nu sunt “locuri” pentru toti. Si atunci vor rezista acei care o vor face mai repede si mai bine. Ceilalti vor fi un fel de povara sociala. O patura extrem de saraca, incapabila sa se autointretina, asistata social.

      De ce se intampla asa? Pentru ca viaţa nu e dreaptă – obişnuieşte-te cu ideea! De ce cad la fel, o vaza de cristal si un cartof? Pentru ca e guvernata (in cea mai mare parte) de legi cunoscute.

  20. E o problema. Taranii in general nu au timp sa stea in piata sa vinda produsele. Ori stai in piata ori muncesti. Stiu asta de pe vremea cind traiau bunicii mei, aveau rar timp sa mearga la piata sa vinda cartofi/oua/pui/lapte pentru ca trebuiau sa sape, sa stringa fin. Cind eram la liceu ma trimiteau pe mine in piata dar nu mi-a placut.

    In momentul asta intermediarii cumpara fructe/legume din locatii unde se vind en gros. Le convine mai mult decit sa caute prin sate produse, care unele sint viermanoase si nu arata bine.

    Solutia dupa mine este sa verifice la singe intermediarii si importatorii, acum se face evaziune la greu. Si sa se subventioneze intr-un fel intermediarii care comercializeaza produse de la tarani, si sa fie mai usor sa se faca certificate de producator – si unora care nu produc pentru a vinde en gros.

  21. Duminica, 11 aprilie, am fost impreuna cu sotia la Piata Sudului. La o taraba, se vondeau “capsuni roamnesti”. Multa lume statea la coada si cumapra cu ladita “capsuni romanesti” in timp ce alti vanzatori care vindeau doar “capsuni foarte foarte dulci”, fara a indica originea, nu se bucurau de abundenta asta de clienti. Sotia s-a asezat bucuroasa la rand. Mai curios din fire, desprind o eticheta lipita pe ladita pe care vanzatorul tocmai o rasturnase pe taraba. Ce scria pe eticheta? “Capsuni, categoria a II-a, tara de origine: Turcia”. L-am intrebat pe vanzator de ce afiseaza ca vinde capsuni romanesti, in timp ce provenienta este, de fapt, Turcia. Mi-a raspuns nervos ca marfa nu are legatura cu ambalajul. Zic: daca aveai capsuni in ladite de rosii sau de gogisari, nu era legatura. Insa el vindea capsuni romanesti din ladite de capsuni din Turcia.
    M-am adresat administratorului pietei, domnul Arsene, caruia i-am stricat probabil o dimineata linistita in birou in fata ecranului plat (ditamai ecarnul plat…atmosfera relaxata in birou…). S-a deplasat pana la taraba si a constat si el inadvertenta. A dat din colt in colt cand l-am rugat sa-mi comunice numele firmei care vindea la taraba 23 din Piata Sudului (a justificat ca nu stie sa caute in calculator…dar daca nu stie, de ce ocupa postul respectiv? sa priveasca la TV?)
    In 30 de minute, firma respectiva a incarcat capsunile si a parasit piata.
    Urmeaza sa fac sesizare si la OPC.
    Pana nu voi vedea in toate piatele proudusele vandute cu originea indicata corect, nu voi inceta sa sesizez OPC-ul. M-am saturat sa cumpar mere romanesti din Polonia si capsuni romanesti din Turcia…

  22. Cum sa salvam taranul roman? Ca simplu om de la tara , cateva off-uri. Din anii de dupa “89 ,mai precis de cand sau restituit suprafetele agricole in anul 1991 nici pana in ziua de astazi nu exista un titlu de proprietate pe acele suprafete restituite pe numele parintilor si respectiv bunicilor mei. Nu exista probleme,litigii care sa impiedice acest lucru .S-a tergiversat si se prelungeste acest lucru pentru a se aduna aceste suprafete smecherilor prin diverse metode si pentru asta le multumesc partidelor din Romanica. Cati ani trebuie sa mai treaca ca in Romania sa se termine cu eliberarea titlurilor de proprietate? EU PLATESC IMPOZIT PE TERENUL BUNICILOR SI AL PARINTILOR CARE SUNT DECEDATI SI NU EXISTA TITLU PE NUMELE LOR! Proprietate vacs.Second problem! Piata e in scadere vertiginoasa ,forta de munca este aproape de zero la tara, tinerii care mai sunt ori au apucat pe cai alaturate,uniii mai se tin cat de cat de un servici ,nimeni nu se incumeta in agricultura ,este munca multa,riscuri mari, bani putini.CRIZA? NU ,LA NOI NU ESTE CRIZA LA TARA , A FOST MEREU! SI O SA FIE! De ce sa muncesti degeaba ,cand poti sa stai degeaba! Am muncit 15 ani in agricultura dupa armata, de tanar fara carte de munca ,nu am avut posibilitatea sa platesc cotizatia pentru pensie. Cu toate ca am o situatie , doua masini[un SUV si o limo] ,tractor si utilaje pentru a lucra pamantul nu indemn nici copii mei care sunt acum la scoala ,sa faca agricultura ! Legume, cultura mare sau orice din domeniu , NU SE MERITA! Abia acum la o varsta mi-am dat ca taranului roman ii este dat sa ingrase asa zisii boieri din ziua de astazi .Vreti fructe si legume proaspete, romanesti si proaspete,gustoase ? Va invit sa stati trei zile ,nu mai mult la tara sa vedeti programul cotidian . Stres la oras? Da este , dar munca este si mai stresanta.Concluzia, nu mai va ganditi la aroma fructelor legumelor si a altor produse romanesti, visati cu ochii deschisi!

  23. Cum sa salvam taranul roman? PAI MAI FRATILOR , DE CE SA-L MAI SALVAM CA ESTE DECEDAT. ! Ca taran autentic neinregistrat la osim cateva opinii: Cum sa mearga treaba[sa o luam de la baza ]in Romania cand nici macar titlurile de proprietate pe terenurile restituite in anul 90 nu sunt eliberate in totalitate nici in ziua de astazi. Se plateste impozit [eu platesc] pe terenurile agricole ale bunicilor si parintilor mei.Acest fapt s-a tergiversat si inca se mai prelungeste acest fapt pentru a lua smecherii terenurile . Proprietate vacs. Am lucrat 15 ani fara carte de munca ,de tanar ,dupa armata,nu am avut posibilitatea sa platesc contributia pentru pensie si m-am saturat! Nu le insuflu copiilor mei dragostea pentru ;;pamant ” cu toate ca am o situatie , un tractor doua masini[suv si limo]si utilaje pentru a lucra pamantul pentru ca la tara a fost criza mereu si o sa fie! Ce sa mai vorbim de piata ,fructe si legume romanesti! Descurajari peste tot, riscuri mari investitii pe masura si rezultate sub asteptari mereu.Asa ca domnilor si doamnelor nu mai visati la legume fructe ,proaspete si gustoase romanesti ,visati cu ochii deschisi .In Romania unii traiesc prea bine si uniii la limita mizeriei. See you…

  24. Pingback: Razboi întru Cuvânt » Stiri 12-15 aprilie 2010

  25. extraordinara initiativa dar faptele arata contrariul. doar ce am auzit la stiri ca in 4 zile taranul roman nu-si mai poate vinde patrunjelul sau merele in piata cu certificat de producator.
    trebuie sa se inregistreze ca PFA!

    ce facem cu OUG 44/2008 privind micii producatori agricoli??

Reply To Va Sile Cancel Reply

Advertisment ad adsense adlogger