O expoziţie inedită a fost inaugurată în Kathmandu (Nepal), cu artă creată din gunoaiele aruncate de turişti pe muntele Everest, colectate şi sortate cu răbdare în cadrul proiectului Mt. Everest-8848 Art Project I. Gunoaiele au fost colectate timp de 2 ani şi, în total, au fost strânse peste opt tone de deşeuri.
65 de cărăuşi şi 75 de iaci au lucrat, timp de doi ani, pentru a coborî gunoaiele de pe Everest şi a le preda colectorilor. Unele dintre aceste gunoaie au ajuns în mâinile artiştilor locali, care le-au transformat în diverse structuri şi opere de artă. Scopul expoziţiei care cuprinde aceste lucrări este de a atrage atenţia lumii asupra poluării cu deşeuri din cel mai înalt vârf al lumii şi asupra necesităţii unei discipline a turiştilor care merg pe Everest – să arate puţin mai mult respect pentru mediu.
Tuburi de oxigen, plite de gătit, pânză sau picioare de cort, ambalaje de mâncare ori băuturi, bucăţi dintr-un elicopter prăbuşit în anul 1974 şi multe alte obiecte au fost recuperate de pe munte şi aduse la poalele acestuia. Multe dintre ele au ajuns la clubul Da Mind Tree/Art Club Nepal, unde 15 artişti au creat 75 de lucrări reciclând aceste obiecte. Expoziţia care le prezintă va dura o lună. Totodată, artiştii care au realizat lucrările colaborează pentru a crea o piesă uriaşă, tot din gunoaie, care va fi expusă în cadrul International Mountain Museum din Pokhara, al doilea mare oraş din Nepal.
„Ne-am gândit că, în acest fel, putem promova artiştii locali şi, în egală măsură, putem contribui la a face Everestul mai curat”, a spus organizatorul expoziţiei, Kripa Rana Shahi, conform publicaţiei The Telegraph. Deşeurile sunt o problemă din ce în ce mai mare pentru Everest, pe care, din 1953 încoace, au urcat peste 4.000 de oameni. Se estimează că, în acest răstimp, cam 50 de tone de gunoaie au rămas pe munte, în urma turiştilor (alpinişti, vizitatori, ghizi etc.). Clubul de artă din Nepal care a avut ideea expoziţiei speră să adune fonduri pentru a realiza sculpturi în gunoi care să fie permanent expuse pe Everest, poate chiar pe cărările de acces spre înălţimi şi pe traseele clasice, pentru a conştientiza turiştii (dar şi localnicii) de problema pe care o lasă în urma lor şi de necesitatea păstrării unui mediu curat.
Sursa şi foto: TreeHugger