Greenpeace consideră că, prin această decizie, autoritățile române aleg să ignore numeroasele probleme de siguranță și de ordin economic asociate sectorului nuclear.
Construirea a două noi reactoare nucleare în România ar reprezenta, în opinia organizației, asumarea unor riscuri foarte mari, atât financiare cât și pentru sănătate și mediu, riscuri pe care societatea actuală nu mai este nevoită să și le asume, în condițiile în care numai potențialul exploatabil de energie eoliană, în România, este de 11.000 MW.
În Europa, tot mai multe țări aleg energia regenerabilă, dovedit fiind faptul că este posibil, cu tehnologia disponibilă astăzi (și cu mult mai puține riscuri pentru sănătate și mediu) ca Europa și Africa de Nord să fie alimentate 100% cu energie regenerabilă până în 2050[1].
În urma dezastrului nuclear de la Fukushima, tot mai multe țări[2] aleg să investească în energie regenerabilă, făcând o trecere treptată de la combustibilii fosili. Un sondaj recent arată că cetățenii germani sprijină decizia guvernului lor de a renunța complet la energia nucleară în decurs de un deceniu, chiar dacă acest lucru presupune costuri mai mari la factura de electricitate.
Greenpeace a atras atenția factorilor de decizie din guvern, în rânduri repetate, asupra necesității adoptării unei strategii energetice care să prevadă eliminarea treptată a tehnologiilor periculoase, atât nucleare, cât și bazate pe combustibili fosili, și înlocuirea acestora cu energie regenerabilă.
Până la acest moment, proiectul a rãmas fãrã patru investitori importanți: GDF Suez, RWE, Iberdrola și CEZ, acestia orientând resurse însemnate înspre proiecte de energie regenerabilă, însumând peste 2.000 de MW în parcuri eoliene. Reactorul 2 al centralei de la Cernavodă a fost construit în 24 de ani, în timp ce parcul eolian de la Fântânele, de capacitatea unui reactor nuclear a fost construit în mai puțin de 3 ani.
În anul 2008, potrivit unei hotărâri de Guvern (HG 691/2008 pentru completarea HG 643/2007) a fost aprobată strategia de selectare a investitorilor pentru realizarea unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă. Greenpeace a atacat în instanță această hotărâre de Guvern, întrucât prevede acordarea unor garanții financiare de stat și fonduri bugetare unei societăți comerciale, pentru realizarea unei investiții private. Fondurile respective însumează 1,15 miliarde de euro, finanțare ce încalcă art.107 din Tratatul Uniunii Europene. Ulterior, Greenpeace Romania a reclamat acest caz la Comisia Europeană.
[1] Potrivit unui studiu realizat de compania PriceWaterhouseCoopers
[2] Danemarca, Germania, Japonia, Elveția, Belgia, Lituania, Italia au decis (în unele cazuri prin referendum național) să nu mai construiască noi reactoare nucleare și au stabilit, prin lege, termene până la care să fie alimentate doar din energie regenerabilă (Danemarca-2050)
Foto: Greenpeace