Orto di Nemo (Grădina lui Nemo) e un proiect imposibil, la prima vedere: legumele se cultivă pe pământ, cel mult în sisteme hidroponice, dar sub nicio formă la 9 metri sub apă, ne-ar spune simţul comun. Cu toate astea, italianul Sergio Gabriel şi echipa pe care o conduce a pus pe picioare un sistem de sere subacvatice, în apropiere de Coasta Noli.
Gabriel, în prezent preşedinte al Ocean Reef Group, a conceput un sistem de mici sere, de forma unor cupole, în interiorul cărora sunt montate rafturi pe care se află ghivece cu diverse plante. Pentru moment, în Grădina lui Nemo, botezată după celebrul Căpitan Nemo, personajul lui Jules Verne, cresc busuioc, salată şi căpşune. Principalele avantaje ale acesui sistem de cultivare subacvatic sunt lipsa fluctuaţiilor de temperatură şi implicit lipsa riscului de îngheţ, lipsa dăunătorilor tereştri, cum sunt afidele, şi resursele bogate de dioxid de carbon, care determină o creştere accelerată a plantelor, faţă de cele crescute pe uscat.
Spre deosebire de plantele obişnuite de busuioc, acestea sunt sigilate, pentru a fi protejate de apa sărată, înainte ca scafandrii să le transfere în serele subacvatice. Aceste sere au condiţii de mediu stabile, astfel încât ar putea fi amplasate şi pe coastele celor mai aride regiuni, iar faptul că sunt sub apă vine la pachet cu alte beneficii. De pildă, baza deschisă a serelor sub formă de clopot înseamnă că există o mare suprafaţă de apă la baza bulei, iar umezeala din seră se menţine constantă, prin intermediul procesului natural de evaporare, explică autorii proiectului.
Serele n-au întârziat să atragă atenţia unora dintre creaturile marine, astfel încât crabii deja şi-au făcut loc înăuntrul clopotelor, iar meduzele se adăpostesc adesea la baza micilor sere. Primele încercări ale Grădinii lui Nemo nu au fost deloc uşoare, iar primele patru recolte au fost compromise din cauza unor elemente calculate greşit. Cum însă plantele cresc extrem de repede, perfecţionarea sistemului n-a durat foarte mult, după fiecare eşec. Deşi acest model experimental nu este eficient dacă nu este extins la scară mare, el ar putea constitui o alternativă serioasă la cultivarea legumelor pe uscat, mai ales în condiţiile în care se anunţă o criză a resurselor de apă. Riscurile de a pierde însă recoltele subacvatice sunt comparabile cu riscurile de a pierde culturile din cauza secetei.
Ca să vă faceţi o idee despre cum funcţionează aceste sere şi care este atmosfera în grădina subacvatică, puteţi urmări transmisiunea live din Grădina lui Nemo.
Sursa: Washington Post
Puteţi citi şi:
Afişajul publicitar în care se cultivă salată pentru localnici
În grădina rotativă bazată pe tehnologie NASA se pot cultiva plante în cele mai întunecoase locuinţe
Prima grădină creată cu ajutorul imprimării 3D