Generarea de noi neuroni – cheia adaptării la nou

7

Când povesteşti cu oamenii despre ce-şi mai aduc aminte din cărţile de liceu, observi  că nu a rămas mare lucru din acea epocă – ceva vag de la chimie sau fizică, şi parcă ceva mai concret din textele de limba română ale căror comentarii literare ne obligau să le învăţăm pe de rost ca să le reproducem la teză. Şi din cartea de biologie amintirile sunt puţine şi vagi. Însă un lucru cam toţi şi-l amintesc, mai ales pentru că îl auzim pe tot parcursul vieţii – uneori ca pe o scuză, alteori ca pe o ameninţare: neuronii mor şi nu mai apar alţii noi. Ei bine, această propoziţie este adevarată doar în prima ei jumătate.

de Dragoş Cîrneci, doctor în psihologie, specialist în neuroștiințe

Neuronii întradevăr mor, şi nu doar la batrâneţe.  De altfel, un copil mic are de 2 ori mai mulţi neuroni decât un adult, iar în adolescenţă ii pierde pe mulţi dintre ei. Însă, în ce priveşte partea a doua a propozitiei…ei bine, avem vesti bune in acest sens. În 1998, Fred Gage şi echipa sa de la Institutul Salk din San Diego au pus în evidenţă pentru prima dată faptul ca apar neuroni noi si la oamenii adulti. Toate animalele au două feluri de neuroni – unii cu care se nasc şi unii care apar ulterior, pe tot parcursul vieţii – proces numit ’neurogeneză adultă’. În ce priveşte neuronii apăruţi pe parcursul vietii, se ştia de apariţia lor la păsări încă din anii `60.

Noii neuroni şi adaptabilitatea

Are însă vreo importanţă acest fenomen sau e doar o curiozitate biologică? Adevărul este că aceşti noi neuroni sunt foarte importanţi, multe lucruri depinzând de ei. Astfel, ei nu apar în tot creierul, ci doar în unele zone, una fiind hipocampul – o formaţiune de la baza creierului implicată în învăţare. Studiile au arătat că acesti noi neuroni sunt critici în procesul de învăţare, atunci când suntem confruntaţi cu medii noi, complexe şi trebuie să învăţăm cum să interacţionăm cu ele. Aceşti noi neuroni apar în valuri succesive, informaţia fiind salvată odată la 10 minute pe o ’generaţie distinctă’ de neuroni. E important de stiut că ulterior în viaţă noi recunoaştem lucrurile învăţate tot prin neuronii care le-au învăţat – ei sunt păstrătorii informaţiei pe tot parcursul vieţii. Deci, adaptarea la nou si invatarea sunt dependente de acest proces de neurogeneză adultă. Mai mult, noii neuroni generati ajuta la controlul anxietăţii şi a stresului induse de expunerea la situatii de schimbare, nefamiliare. De altfel, s-a demonstrat că ei sunt foarte importanţi în procesele emoţionale, mai ales în depăşirea fricilor, fobiilor sau când trebuie să reînvăţăm un nou răspuns emoţional asociat unei situaţii. Oamenii care au unele boli emoţionale precum depresia sau stresul post-traumatic au afectat procesul de supravieţuire a acestor noi neuroni – deci sunt de fapt boli ale sistemului de învăţare/reînvăţare.

‘Cum facem rost de neuroni’?

Când apar aceşti noi neuroni? Cel mai simplu mod este mersul pe jos in ritm alert. O jumătate de oră de mers pe jos timp de câteva luni produce noi neuroni. La fel, expunerea la un mediu cu oameni noi, nefamiliari, cu care trebuie să interacţionăm. Când trebuie să învăţăm cum să ne descurcăm într-un loc nou, să ne orientăm în spaţiu – se generează noi neuroni. E important de retinut însă că generarea de neuroni nu înseamnă şi supravietuirea lor. La 10 zile de la apariţia lor, ei încep să dezvolte conexiuni cu neuronii maturi din jurul lor şi pentru a se conecta ei trebuie din nou stimulaţi, puşi să înveţe, altfel îi pierdem. În perioada 15-30 zile de la apariţia lor – când sunt ’adolescenţi’ – ei sunt foarte sensibili la experienţe şi atunci se încarcă cu informaţii. La 30 de zile devin adulţi, şi atunci rolul lor primordial este mai degrabă de a-şi actualiza baza de informaţii pe care deja o au, proces care are loc toată viaţa. Este interesant că exercitiile de antrenament mental (“Brain Fitness”) care stimulează partea frontală a creierului declanşează acest proces de aparitie a noilor neuroni, dar în egală măsură ne stimulează imunitatea – aceleasi molecule care sunt responsabile de apariţia de noi neuroni în creier, declanşează si răspunsul imunitar al organismului.

Foto: EPA

Tags:



7 comentarii

  1. Generarea de noi neuroni in perioada adulta ar fi o premisa pentru armonizare sociala, interactiuni eficiente. Sunt deja studii care pledeaza pentru o neurostiinta a adevaruluui, adevarul fiind o notiune eminamente sociala si etica. In calitate de comunitate, noi, cei din Romania, natiunea romana, am avea multe de asteptat de la neurogeneza adulta, dependenta de educatie eficienta, soldata cu decizii sociale adaptative. Dl Carneci ar fi un util consilier, intre alte roluri sociale, al unui ministru al educatiei.

  2. Pingback: Generarea de noi neuroni | Tfm Portal - Stiri, Felicitari animate, Jocuri, Forum, Chat -

  3. Pingback: Forma creierului ne scoate la iveală viziunea politică » Think Outside the Box

  4. Pingback: Neuroni care ‘vibrează la unison’. De unde vine empatia? Despre neuronii-oglindă și creierul social » Think Outside the Box

  5. Pingback: TOTB.ro - Miturile emisferelor cerebrale: De stânga sau de dreapta? » Think Outside the Box

  6. Pingback: Cum să ne scriem memoriile

Leave A Reply