Deși nu i s-a acordat mare importanță până acum în cadrul studiilor, funinginea a ajuns să fie considerată al doilea factor în ierarhia celor responsabili pentru încălzirea globală.
Cel mai recent studiu asupra particulelor de funingine arată că reducerea emisiilor acesteia ar putea încetini procesul de topire a ghețurilor în zona arctică mai rapid și mai puțin costisitor decât orice altă ”intervenție de urgență”.
Studiul a fost prezentat de Mark Jacobson, autor principal (de la Universitatea Stanford), care a reafirmat că topirea continuă a ghețurilor plutitoare din zona Cercului Arctic va duce clima Pământului într-un punct de cotitură fără cale de întoarcere. Fără ghețuri, care să reflecte lumina solară și căldura înapoi în spațiu, ape mult mai închise la culoare, care absorb căldura și contribuie la încălzirea globală, vor lua locul mărilor arctice, susține cercetătorul. Calculele acestuia arată că prin controlul emisiilor de funingine s-ar putea reduce încălzirea în zona arctică cu 3 grade Fahrenheit în 15 ani. Efectul măsurii ar fi imediat, susține Jacobson și ar contracara întreg procesul de încălzire din acea zonă din ultimii 100 de ani, mai crede autorul studiului.
”Emisiile de funingine sunt pe locul doi după cele de dioxid de carbon, dar efectele lor nu au fost luate în calcul sau au fost trecute cu vederea în modele climatice studiate până acum. Și acest factor trebuie luat în calcul când vorbim de legislații naționale și internaționale referitoare la problema mediului și a climatului global. Emisiile de funingine înseamnă cam 17% din încălzirea globală, chiar mai mult decât metanul, spre exemplu. Dar prin măsuri directe, imediate și chiar agresive, aceste emisii pot fi reduse cu 90% în următorii 5 – 10 ani”, consideră Jacobson.
Funinginea (”carbonul negru”) provine mai ales din arderea combustililor fosili sau biodiesel – surse principale sunt mașinile diesel, autobuzele, camioanele, vapoarele, avioanele, utilajele agricole, echipamente din construcții, arderea îngrășămintelor de tip vegetal sau animal. Particulele de funingine rămân în atmosferă și absorb lumina soarelui, exact ca un tricou negru într-o zi însorită, a explicat Jacobson în studiul său. Apoi, aceste particule radiază căldura înapoi în aerul din jurul lor. Dar, spune cercetătorul, dacă dioxidul de carbon rămâne ani la rând în atmosferă, în cazul particulelor de funingine, acestea dispar în câteva săptămâni, astfel că măsuri rapide luate împotriva lor vor funcționa direct și cu efect imediat. Mai mult decât atât, tehnologia pentru controlul emisiilor de funingine există, la costuri relativ modeste – cum ar fi, spre exemplu, filtrele de particule pentru combustibilul diesel.
Sursa: Science Daily