Dacă aveţi ocazia să priviţi harta Munţilor Parângului sau cea a întregii grupe, din care mai fac parte Munţii Lotrului, Căpăţânii, Şureanu şi Cândrel, veţi observa cu uşurinţă un număr mare de lacuri de acumulare. Inima acestor lacuri, cel care ,,sare în ochi”, este Lacul Vidra. Mai puţin cunoscut decât lacul Vidraru, însoţit de vestita şosea transfăgăraşană, acest lac este infinit mai sălbatic şi mai misterios, deși este relativ bine legat de căile de comunicație montane.
de Viorel Irașcu (Plecatdeacasă.net)
Acum, că Transalpina este deja asfaltată, mulți vor ajunge probabil şi la acest lac, descoperindu-i frumuseţea pe jos – cel mai indicat – sau din maşină, mergând de la Obârşia Lotrului spre Voineasa, pe un drum, e drept, plin de hârtoape, ceea ce vă va pune la încercare abilitățile de șofer. Ori asta, pe drumurile noastre reprezintă normalitatea.
Barajul lacului nu este spectaculos, nu-ți taie respirația, nu te ameţeşte prin dimensiuni şi prin milioanele de tone de beton, acesta fiind alcătuit dintr-un miez de argilă şi arocamente, bine înfipt între versanții cristalini.
Ce este însă interesant, este volumul său apropiat de cel al Lacului Bicaz-Izvorul Muntelui de pe Bistriţa şi de cel al Vidrarului, poziția într-o depresiune tectonică ce separă Munţii Parâng la sud de Munţii Lotrului la nord şi faptul că este alimentat de nu mai puţin de 76 de captări de pâraie din bazinele hidrografice ale Olteţului, Lotrioarei, Jieţului şi Gilortului. Asta face din lacul Vidra o veritabilă ,,mare” interioară, cățărată la peste 1000 de metri altitudine.
Situat la altitudinea de 1289 de metri, lacul acesta uriaş trebuie să alimenteze cu un debit constant cea mai mare hidrocentrală din România, fără cea de la Porţile de Fier( pe care o împărţim cu Serbia şi care are o putere de peste 1000 de MW pe partea noastră).
Hidrocentrala Ciunget, situată mult în aval, la ieşirea Latoriţei din defileu, este construită sub pământ şi are o putere instalată de 550 MW, depăşind cu peste 300 de MW hidrocentrale ca Stejaru, Vidraru sau Mărişel de pe Someş.
Celelalte lacuri care alimentează şi ele cu apă hidrocentrala trimit şuvoaiele printr-o reţea de canale de aducţiune care însumează 180 de kilometri de galerii subpământene. Întreaga reţea de lacuri cuprinde 7 acumulări: Vidra, Balindrul, Galbenul şi Petrimanul de pe valea Latoriţei, Jidoaia, Mălaia şi Brădişor, iar împreună adună un volum de apă de peste 380 milioane mc.
Alte informaţii
Lacul sau mai bine zis barajul, este păzit de doi gardieni, care nu prea vă dau voie să fotografiaţi, dar cu ceva îndemânare se poate face şi acest lucru. În spatele barajului veţi vedea un drum forestier care vă duce la Voineasa, dar nu-l încercați decât dacă aveţi maşină 4×4 și oricum nu este mai scurt decât cu vreo trei -patru kilometri față de cel, cică, asfaltat.
Staţiunea Vidra, construită în anii comunismului în zona coloniei muncitoreşti, practic nu mai există, fiind abandonată, deşi poziția sa în apropierea lacului îi oferea un potenţial uriaş.
La Ciunget am evitat să fotografiez pentru că acolo gardienii erau ceva mai vigilenţi.
-lacul are 9 kilometri lungime;
-suprafaţă luciu de apă de 1000 hectare;
-altitudinea la care a fost creat, de 1289 metri;
-barajul are 122 metri înălţime;
-dat în folosinţă la 1 martie 1972.
11 comentarii
Cand am citit titlul am crezut ca o sa mentionati macar si telegondola si domeniul schiabil in lucru:)
Stiu de investitia doamnei Udrea, insa nu am vorbit despre ,,statiunea” Vidra ci despre lac. Nu m-as arunca sa spun ca este o risipa de bani, insa cunoscand zona as spune ca sunt multe de facut la capitolul infrastructura rutiera si de cazare. Nu cred ca ne trebuia asta acum.
Zona are un potential turistic imens. Cand vezi hotelurile parasite si combinatia de peisaj montan spectaculos cu un lac numai bun pentru sporturi nautice, iti vine sa plangi
toata zona Parangului este extrem de interesanta. Intentionez sa ajung anul acest pe acolo, nu stiu daca pe Transalpina …sau daca voi urca din Petrosani. Si lacul aceste este frumos..dar mai frumoase sunt crestele si lacurile glaciare prezente acolo.
Pingback: Frumusețile ascunse ale României: Transrarăul – noua șosea de peste munte | TOTB.ro - Think Outside the Box
😐 Lacul Vidra este situat intre Muntii Lotrului si Muntii Latoritei… In Parang exista multe alte frumuseti albastre ascunse, o documentatie minima inainte de crearea unui articol nu strica, avand in vedere ca acestea sunt citite de o multitudine de persoane care vor trai cu impresia ca lacul Vidra este in Parang.
Domnule,,Georower” , minima documentatie de care vorbiti, imi permite sa va indic surse empirice, de genul manualelor de scoala. Acolo, scrie mare: GRUPA PARANG, cuprinde Muntii Parang, Sureanu, Candrel, Capatanii, Lotrului si cu voia dvs. si Latoritei( acestia din urma, in tratatele de geografie si in colectia Muntii Nostri). Ce va face sa credeti ca nu exista o minima documentare?
Avand in vedere ca exista atat Grupa Parang cat si Muntii Parang cred ca era necesara precizarea, parerea mea ca lumea care vede se va gandi la Muntii Parang nu la Grupa Parang, nu cred ca la un articol despre Lacul Colibita din Muntii Calimani de exemplu, titlul va fi “Minunea albastra din (Grupa) Centrala”.
In plus cred ca este normal sa se respecte ordinele de marime, cand vorbim despre un lac il incadram in masivul montan in care se gaseste, cand vorbim despre un masiv montan il incadram in grupa din care face parte s.a.m.d. Altfel ajungem sa vbim despre Poiana Alba din Carpatii Orientali (exemplul este mai exagerat decat inexactitatea din titlul articolului tocmai pentru a ilustra mai elocvent punctul meu de vedere).
Cat despre manualele noastre de geografie… acestea sunt unul din motivele pentru care sunt asa pornit in privinta acestor inexactitati sau greseli de scara (in cazul acestui articol)… in aceste manuale veti gasi Muresul frate cu Oltul care izvorasc ambele din Hasmas (desi Muresul izvoraste din Culmea Arama Neagra a Muntilor Giurgeu), si astfel propovaduim erorile din generatie in generatie… din pacate inclusiv cu ajutorul unor cadre universitare.
Prin urmare consider ca 2-3 minute pentru a identifica pe o harta localizarea exacta nu sunt un efort prea mare. Imi cer scuze pentru prezumtia ca nu ati fi consultat o documentatie in cazul acestui articol, insa cred ca e mai simplu si mai corect sa consultati direct o harta a zonei. (Evident si hartile sunt supuse erorilor insa in 15 ani de lucrat cu acestea am intalnit doar erori minore, si aici ma refer la hartile topografice cat si la majoritatea celor turistice pentru teritoriul Romaniei).
Inchei cu rugamintea de a scuza tonul sarcastic din postarea mea anterioara si va urez cat mai multe articole si drumetii!!! 🙂
Pingback: Frumusețile ascunse ale României: Topul celor mai înalte vârfuri de munte | TOTB.ro - Think Outside the Box
Pingback: Frumusețile ascunse ale României: Abaţia cisterciană de la Cârţa, cea mai veche din ţară | TOTB.ro - Think Outside the Box
Pingback: Frumusețile ascunse ale României: Lucina – Herghelia din creierii Obcinelor Bucovinei | TOTB.ro - Think Outside the Box