Ineul( 2 279 de metri) chiar este o figură aparte în galeria vărfurilor de peste 2 000 de metri din Carpații Orientali. I-am văzut forma piramidală, misterioasă, în 2012, atunci când am urcat la lacul glaciar Lala Mare, undeva pe la 1 815 metri. De atunci, m-am gândit mereu la el ca la o poveste din copilărie, în care jucau în jurul lui zânele bune, amestecându-se cu norii cei albi și coborând către lumea noastră acea liniște pătrunzătoare pe care nu o simți decât ACOLO. Asta până când am citit un pasaj despre acest vârf, în cartea marelui geograf Ion Simionescu, Prin munții noștri. Atunci am înțeles ce am simțit...
de Viorel Irașcu (Plecatdeacasa.net)
,,Inăul atrage, ca și Pietrosul, mai mult poate decât munții din sudul Carpaților. E ceva tainic în asprimea lui. Nu strălucesc stânci golașe pe vârf. Pădurile care urcă și la 1800 de metri, dese, întunecate, îi dau o îmbrăcăminte sobră. Inăul e mai accesibil, fie din Valea Vinului, dinspre Rodna, fie de la Cârlibaba( n.r.- eu am urcat pe la Gura Lalei, către lac), drum ales prin tărăgăneala lui, și îndeosebi prin faptul că, după ce ieși din pădure, pășunile larg întinse fac ca la tot pasul priveliștea să fie deschisă.
Acesta este farmecul muntelui, una din ademenirile lui. Domină. Când cerul e senin, aice de un albastru mediteran, vizibilitatea devine depărtată și limpede. Priveliștea în adevăr este impresionantă. Prinzi maiestatea domniei munților.
Sub vârful principal al Inăului, într-un decor măreț, al unei largi căldări glaciare, odihnește și limpedele lac Lala, la înălțimea Ceahlăului. Drăgălășenia lui, mai ales în răsărit de soare, când fața-i e poleită cu aur, este neuitată, cu totul deosebită de a lacului Bucura, în mijlocul năruiturilor de stânci. Cadrul lacului aice îl formează o pășune întinsă, una, verde, bogată, plină, de-i dă un aer de molcomită așezare, ce te dispune. În jur nu e dezolare; clima cu totul alta a făcut ca vegetația să fie bogată, înviorătoare. Neuitată îmi va rămâne amintirea nopții cu lună plină trecută la marginea ochiului de apă cu tainică sclipire”.
Acest text a fost preluat de pe site-ul lui Viorel Irașcu, Plecatdeacasă.net.
Puteți accesa și:
Frumusețile ascunse ale României: Lacul Bucura
Frumusețile ascunse ale României: Pietrosul Călimanilor, la 40 de ani
Frumusețile ascunse ale României: Lacul Lala Mare, lumea pierdută a inelului rodnean
Frumusețile ascunse ale României – Moara de apă din satul Gura Haitii
Frumusețile ascunse ale României: Lucina – Herghelia din creierii Obcinelor Bucovinei
Frumusețile ascunse ale României: Abaţia cisterciană de la Cârţa, cea mai veche din ţară