Frumusețile ascunse ale României: Gura Haitii – Călimani

3

În locul unde strâmtoarea Bistriţei lasă loc Ţării Dornelor, undeva la sud de măreaţa staţiune, se află un loc unde natura a rămas virgină cu toate netrebniciile omului şi cu toată prigoana abătută asupra sa. Un loc unde matriarhatul pădurii rezistă şi unde lava a creat forme ciclopice.

de Viorel Irașcu (www.plecatdeacasa.net)

O declaraţie de dragoste pentru aceste locuri ar suna cam aşa:

Iubesc totul aici

Oamenii muntelui ce-şi beau liniştiţi adălmaşul la pensiunea lui Nea Traian aş vrea să-mi fie ghizi către  coclaurii stâncoşi de 2000 de metri din jurul piramidei lui Pietrosu, luându-mă cu ei să le car măcar coasa cu care înving căpiţele din poiana celor 12 Apostoli.

Mirosul hribilor de pădure de conifere ar trebui să devină marcă înregistrată pentru această zonă de la poalele Călimanilor. Pârâul Haita ce coboară de sub creasta Tamăului şi care boloboroseşte ca un patefon stricat aceeaşi melodie ar trebui pus pe lista celor mai frumoase râuşoare şi cred că sigur ar lua un premiu pentru asta.

Smântâneii sau gălbiorii culeşi din pădure şi balmoşul Doamnei Rodica aş vrea să-mi fie soaţe culinare, pe lângă liniştea dimineţilor petrecute în roua fâneţei cu păiuş, festucă şi imortele, iar păstrăvul din iazul cel mic, scăpat din labele nurcilor, să  îmi desfete prânzurile luate pe banca de mesteacăn.

Casa meteorologului de peste drum, unde în dimineţile de iunie jderii ies de prin culcuşurile hornului, mult prea puţin folosit, să ia gura de aer şi să-şi agite coada stufoasă către vreo arătare micuţă de pârş, este locul unde mi-ar plăcea să chiui de bucuria munţilor.

Craterul Călimanilor aş vrea să mă înghită cu tot cu Peştera Luanei cea din limonit roşu şi cu lentile de sulf şi să mă facă rădăcină de merişor, să le pot întinde şi să pot astupa gura aceea hidoasă făcută de utilaje în căutare de material pentru explozibili şi unde a rămas stingheră o casă de…protocol.

Pulberea ceţoasă  venită de pe coama subalpină a Retitişului, ce învăluie după-amiezile molatice petrecute în foişor, aş vrea să-mi picure în suflet energie pentru lupta cu jungla urbană care mă aşteaptă acasă.

Aceasta este Gura Haitii, cu singularul hait, care înseamnă baraj de lemne şi lăcuşor de acumulare, pentru buştenii corhăniţi aduşi din munţi de huţulii cei păroşi, iar pentru mine înseamnă de demult, deosebit…

Citește mai mult pe www.plecatdeacasa.net.

Citiți și:

Frumusețile ascunse ale României: Casa de Piatră, cuibul moţilor

Jurnal Etiopian: Cum e să ai o farfurie în buză

Jurnal Etiopian: Africa de la Discovery

În spatele ultimei cortine de fier: În căutarea pantalonilor pierduți

Cum să înveţi o limbă străină mai uşor, mai rapid şi…gratis

Cât de sigure sunt zborurile low cost?

Cum să suni ieftin sau chiar gratuit din străinătate

Ponturi pentru zboruri ieftine spre destinaţii exotice

Tags:



3 comentarii

    • Stiu ca nu mai exista, insa amintirea ei, ca singura de acest tip din tara este inca vie.Portiunile defrisate sunt din cauza exploatarii sulfului si vizeaza marginile interioare ale craterului, insa poalele muntilor si marginile calderei sunt pline de paduri virgine, si spre Gura Haitii, si spre Borsec sau Bilbor sau spre Colibita in partea Bistritei, despre aceste paduri vorbeam!

  1. Am rude in zona Calimanilor, in Panaci , vara asta sper ca voi face o cunoastere amanuntita a zonei Calimanilor, ador muntele si toate locurile invecinate Saru Dornei, Tarisor, sunt multe locuri incredibile; poate cu ingaduinta dvs voi avea loc pentru o prezentare serioasa si niste fotografii. Multumesc.

Leave A Reply