Frumuseţile ascunse ale României: Ghelinţa, biserică monument UNESCO

11

Avem în România, monumente demne de patrimoniul UNESCO( Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură) necunoscute nouă, însă mergem cu limba scoasă pe la mânăstiri şi biserici din Austria, Germania si Franţa sau de aiurea şi ne minunăm de ,,Câte au ăştia domnule!”

de Viorel Iraşcu (www.plecatdeacasa.net)

Ei bine avem, şi în introducere am să vă enumăr locaţiile din ţară care au intrat în atenţia acestui organism al ONU: Delta Dunării, Parcul Naţional Retezat şi Pietrosul Rodnei( situri naturale cu statut de rezervaţii ale Biosferei),  bisericile fortificate din Transilvania(poate ştiţi de Biertan, sau nu?), Mânăstirea Horezu, Mânăstirile din Moldova(Bucovina), Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei( unde nu se poate ajunge decât cu mare greutate!!!), Centrul istoric al Sighişoarei( singura cetate medievală, ÎNCĂ, locuită din Europa!!!) şi  Bisericile de lemn din Maramureş.

Să revin la Ghelinţa, ajungeţi aici prin Târgu Secuiesc, unde urmaţi indicatorul spre Covasna sau Întorsura Buzăului, apoi după 4 kilometri ajungeţi în localitatea Catalina, unde faceţi stânga spre Ghelinţa, iar după aproximativ 8 kilometri intraţi în sat şi urmăriţi, puţinele indicatoare pe care scrie,, monument“.
Veţi avea surpriza să găsiţi o biserică romano- catolică de o rară frumuseţe şi discreţie arhitectonică, cu un cimitir situat în spatele ei,  care vorbeşte despre vechimea uriaşă a acestui lăcaş de cult. De altfel, puţine biserici catolice din România au acest statut de monument UNESCO, majoritatea fiind ortodoxe ca în cazul Bucovinei sau al Maramureşului sau evanghelice-fortificate, ca în sudul Transilvaniei.

După unele surse, biserica a fost construită în secolul  al XIV lea, pe la 1330 desăvârşindu-se şi pictura interioară, din care s-au mai păstrat puţine scene  dintr-o serie de fresce,  aflate însă  într-o oarecare stare de degradare.

Nefiind foarte cunoscută şi vizitată, nimeni nu şi-a pus problema realizării unor pliante cu descrierea mai mult sau mai puţin amănunţită a bisericii, singura sursă de informaţii  pentru mine, a fost doamna ce are în grija biserica şi cheile acesteia (trebuie să întrebaţi unde este casa acesteia, pentru că se află la câteva străzi distanţă de biserică), dar care, vai, nu vorbeşte deloc româneşte, aşa că abia am înţeles că  superbul tavan casetat şi pictat este într-un stil, ca amvonul este în alt stil, în funcţie de perioadele şi de stilurile artistice care au trecut peste biserică în ultimele sute de ani.

N-am avut ce să-mi notez, pentru că abia ne-am făcut înteleşi prin limbajul universal al semnelor,  iar la asta s-a adăugat şi ignoranţa mea în materie de stiluri artistice, totuşi am notat în cartea de oaspeti câteva impresii.

Păcat de lipsa interesului pentru promovarea acestor minuni artistice şi religioase, de o minimă restaurare ocupându-se chiar şi Ministerul Patrimoniului din Ungaria într-un program cu Ministerul Culturii din România.

Bine că avem frunză şi imn turistic.

Asta le rezolvă pe toate!

Puteti urmari calatoriile lui Viorel Irascu pe plecatdeacasa.net.


Tags:



11 comentarii

  1. Da, ai dreptate, asa zic si eu, dar nu pot sa ma intreb: de ce oare e asa? Si, mai ales, ce se poate face sa schimbam ceva? Sau ce putem noi face? Sau putem oare sa facem noi ceva?
    Stiu ca cu o floare nu se face primavara, dar parca as vrea sa fac ceva, si nu stiu ce, si mi-e greu sa stau cu mainile-n san, sa nu fac nimic, doar comentam si comentam. Sigur, si asta e ceva, nu?
    O fi tot din cauza saraciei, a banilor…?! A mentalitatii ca lasa sa faca altul, care-i platit pt. asta, de ce sa fac eu daca n-am nimic de-acolo?
    Poate daca gasim cauza si o eliminam sau modificam, se schimba ceva.
    Cauza poate fi atitudunea si comportamentul romanilor…?!
    Dar cum se schimba astea? Nu-i usor, clar!

    • Foarte bun si la obiect comentariul tau, Anesia. Eu sunt multumit, intr-un fel, imi fac datoria si popularizez obiective si monumente demne de o soarta mai buna. Apoi ,cei ca tine se duc si vad si in felul acesta se schimba ceva.
      Cu respect.

    • Ce-ai zice de un site dedicat exclusiv unor astfel de lucruri? Oare Think Outside the Box ar putea fi gazda sa ?

      • Sa stii ca m-am gandit si eu.
        In arhiva mea de pe blog am o eticheta cu situri UNESCO si multe articole despre alte monumete de acest gen. Am observat insa, cu amaraciune ca nu prea exista interes si cautari pe google care sa fie legate de aceste locuri.
        Un mic, un gratar, un cort, o pensiune si ceva oricum mai accesibil sunt coordonatele cautarilor si ale distractie romanilor. Ale unora, evident!
        Cu respect.

  2. Acum am vazut, continutul este exceptional ! inteleg ca mai trebuie sa ai si ceva reclame comerciale pentru a finanta treaba; daca as fi agentie de turism, as plati pentru informatiile tale privind atractiile din zona ! sau as plati pentru dreptul a tipari calendare cu imaginile acestea. Cat depre vizibilitatea la cautari pe google, poate cateva cuvinte cheie in constructia site-lui ar ajuta. Oricum, pentru mine, http://www.plecatdeacasa.net este o placuta descoperire, ce merita facuta cunoscuta.

  3. Pingback: Frumuseţile ascunse ale României: Vulcanii noroioşi de la Hăşag. Dispăruţi, dar cu urme! | TOTB.ro - Think Outside the Box

  4. Pingback: Frumusețile ascunse ale României: Drumul Oierilor/Drumul Regelui/DN 67C- Transalpina | TOTB.ro - Think Outside the Box

  5. Pingback: Frumusețile ascunse ale României: Transrarăul – noua șosea de peste munte | TOTB.ro - Think Outside the Box

  6. Cetățile dacice sunt doar in etapa de „proposal” pentru lista UNESCO, sunt luate in vizor pentru a fi incluse intre marile monumente ale umanității.
    Cât despre biserica de la Ghelinţa aud intâia oară și sunt surprinsă, plăcut.
    Si de blogul vostru, la fel, în special pentru obiectivele mai puțin cunoscute pe care le abordați și promovați.

  7. Pingback: Frumusețile ascunse ale României: Topul celor mai înalte vârfuri de munte | TOTB.ro - Think Outside the Box

  8. Pingback: Frumusețile ascunse ale României: Lacul Lala Mare- lumea pierdută a Ineului rodnean | TOTB.ro - Think Outside the Box

Reply To Gheorghe Cancel Reply

Advertisment ad adsense adlogger