Frumusețile ascunse ale României: Gâlcescu, frumusețea lacustră a Parângului

8

Când pronunț numele lacului Gâlcescu, fiori cu iz de jnepeni își fac loc printre amintirile acestei veri. Un loc de o rară frumusețe, cocoțat la 1935 de metri într-o căldare glaciară imensă situată sub Parângu Mare și frații săi de peste 2000 de metri.  Parângu Mare este mai marele vârfurilor din mijlocul Meridionalilor, care se ridică la 2519 metri altitudine, nodul orografic principal din cea mai extinsă grupă a Alpilor Transilvaniei. 

 

 


de Viorel Irașcu (Plecatdeacasa.net)

Plecăm dis de dimineață spre Obârșia Lotrului, locul cunoscut de toată lumea drumeților, ca  fiind locul principal din grupă, de unde pornesc sau prin care trec majoritatea marcajelor montane care ,,drenează” de la nord la sud acești munți. Mai nou, accesul spre zona înaltă este facilitat de modernizarea drumului național 67C, mai cunoscut sub numele de Transalpina( probabil cea mai frumoasă șosea de altitudine din Europa!).

După punctul de intersecție cu drumul care duce la Voineasa, se face la dreapta un drum forestier marcat cu cruce roșie, pe care mergeți vreo cinci-zece minute, până când la un podeț de piatră drumul devine impracticabil pentru mașinile de oraș.
Acolo ne-am lăsat mașina și am pornit într-o drumeție de două ore și jumătate, având ca tovarăș Lotrul cel iute din fire (cataractele sale spectaculoase- AICI). Pădurea este rărită pe primii câțiva zeci de metri de urcuș, semn că și aici se produce aceeasi exploatare haotică și semilegală a molizilor și brazilor. De altfel, mulțimea drumurilor forestiere cu pământul roșu frământat de roțile TAF-urilor, spune multe despre jaful de aici.
Spre zona subalpină rariștea pădurii de conifere, naturală aici, începe să lase privirea să zburde către înălțimile Pietrei Tăiate și ale Zănoagei, unde ne asteaptă luciul rece al salbei de lacuri glaciare din acest vast complex glaciar.
Departe, reflexia soarelui în geamurile mașinilor ce urcă Transalpina prin Șaua Urdele și Ștefanu, ne amintește că omul a supus de mult acești munți. Totuși, aici la 1800 de metri asta este (încă?) o iluzie, pentru că natura oferă în continuare panorame minunate, emoții și sentimente unice.
După ce traversăm Lotrul și afluenții săi Gâlcescu sau Zănoaga Mare peste stânci și bușteni căzuți, ieșim în iarba înaltă a pajiștilor subalpine. La indicatorul cu rezervația naturală Gălcescu, oprim pentru a aduna câteva afine, în timp ce ochiul nostru aleargă spre coclaurii pe care mai bântuie urșii bruni.
Aici avem parte de o surpriză naturală la care ne întoarcem cu gândul de fiecare dată când urâțenia din jurul nostru încearcă să ne ucidă emoțiile. Este vorba de ultimii zeci de metri de traseu care se suprapun peste un culoar pietros acoperit, ca un tunel arcadă, de jepii cei frumos mirositori.
O splendoare prin care razele intră ca să ofere lumină și căldură, la ramurile întinse ca niște șerpi pe pământul încă rece la mijloc de iulie.
Nu pot spune că am mare experiență de montaniard, dar să urci câteva zeci de metri prins în chingile ramurilor întortocheate și a acelor lungi de jneapăn, n-am mai trăit și nici întâlnit vreodată. După un prag cu roci colțuroase în care se prăvălesc proaspete, apele râului cel iute, dăm de lacul glaciar cel mai mare și mai căutat din Parâng.
Îl ocolim pe potecă, lăsăm în dreapta niște corturi ale nebunilor frumoși ai munților și urcăm pe o stâncă de granit unde priveliștea ne lasă muți. Avem în față cel mai frumos lac din Carpații dintre Olt și Jiu.
Cu o suprafață de peste 3 hectare și o adâncime de 9,3 metri, lacul este centrul unei rezervații complexe care ocrotește și specii de plante și animale din zona alpină, roci și forme de relief modelate de ghețarii cuaternari.
Ceva mai sus, peste un prag glaciar cu roci mutonate( șlefuite de gheață) și după 20 de minute de urcuș, pe nivelul superior al complexului mai pot fi admirate două lacuri mai mici, Pencu situat la 1991 metri și Vidal la 1987 de metri.
Notă: numele lacului mai este trecut și Câlcescu în unele ghiduri, nu este nimic greşit, i se mai spune și așa. Altitudinile și suprafețele sunt și ele diferite de la autor la autor. Datele mele provin de la ghidul Munții Parâng, Ed. Sport Turism, 1986.
Acest articol a fost preluat de pe site-ul lui Viorel Irașcu, Plecatdeacasa.net

8 comentarii

  1. Pingback: Frmusețile ascunse ale României: Bisericuța lui Ștefan de la Pătrăuți. Monument UNESCO | TOTB.ro - Think Outside the Box

  2. Pingback: Frumusețile ascunse ale României: Lacurile Petrimanu și Galbenu de pe Latorița- splendoare în apă | TOTB.ro - Think Outside the Box

  3. Pingback: Frumusețile ascunse ale României: Izbucul Tăuz din Apuseni | TOTB.ro - Think Outside the Box

  4. Pingback: Frumusețile ascunse ale României: Drumul Oierilor/Drumul Regelui/DN 67C- Transalpina | TOTB.ro - Think Outside the Box

  5. Pingback: Frumusețile ascunse ale României: Topul celor mai înalte vârfuri de munte | TOTB.ro - Think Outside the Box

  6. Pingback: Frumusețile ascunse ale României: Abaţia cisterciană de la Cârţa, cea mai veche din ţară | TOTB.ro - Think Outside the Box

  7. Pingback: Frumusețile ascunse ale României: Cascada cailor – cea mai mare cădere de apă din România | TOTB.ro - Think Outside the Box

  8. Pingback: Frumusețile ascunse ale României: Casa muzeu din Solca- Bucovina | TOTB.ro - Think Outside the Box

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger