Frumusețile ascunse ale României: Cascada Vârciorog

0

Pe drumul ce leagă Gârda de Sus de Arieşeniul de Nucet, peste pasul Vârtop, undeva pe stânga, un indicator pe care îl poţi trece uşor cu vederea în goana maşinii te îmbie să drumeţeşti până la Cascada Vârciorog, cale de vreo trei kilometri şi jumătate. Pentru cei ce nu doresc doar un weekend la vreo pensiune cu jacuzzi, această călătorie de maxim două ore nu poate fi decât o bună ocazie de a-şi fortifica şi spiritul, şi trupul în afară, bineînţeles, de o mică febră musculară.

de Viorel Irașcu (www.plecatdeacasa.net)
Lăsaţi maşina după ultimele case şi înaintea podeţului de lemn, undeva mai ferit, pentru că TAF-urile ce cară lemne o pot avaria şi porniţi pe jos, înarmaţi cu răbdare şi cu bocanci impermeabili, pentru că micile pâraie şi noroiul frământat de tractoare şi de copitele cailor pot pune probleme. Drumul nu este de speriat, mai mlăştinos sau mai uscat, el se aşterne frumos ba în stânga, ba în dreapta râului ce formează mai departe, la ieşirea din strâmtura pragurilor, Cascada Vârciorogului.

Un popas cu buşteni butnăriţi lângă nişte băncuţe de lemn şi o rulotă cu de-ale gurii şi cu ceva suc vă aşteaptă la vreo oră de mers şi undeva la câteva zeci de minute de cascadă. Dintr-odată, peisajul începe să se sălbăticească  şi să se strângă către apă, râul curge mai cu zgomot, marmitele de eroziune din albia îngustă se înmulţesc, ca şi stâncile căzute de pe versanţi ce par opera lui Sfarmă Piatră.

Pădurea se aruncă de pe pantele muntelui, lăsând gândul să urce către vârful Curcubăta Mare, cel mai înalt din Apuseni, de 1.849 de metri. O cupolă cristalină de piatră dură îl secondează mai la nord şi se numeşte Piatra Grăitoare, iar de la înălţimea sa de 1.657 de metri, pune stavilă afluenţilor Arieşului, desenând cumpăna de ape dintre bazinul Arieşului Mare şi cel al Crişului Negru, ce udă Ţara Beiuşului.

Sub acest vârf, în zona numită de moţi Tarniţa Bihorului, îşi începe călătoria scurtă şi vijelioasă pârâul care cade aici într-o singură scobitură, de la 15 metri înălţime, şi care formează această splendidă cascadă.

Apa curge cu putere şi te anunţă de la câteva sute de metri distanţă, cu acel zgomot inconfundabil. Ocoleşti o zonă de grohotişuri mărunte şi de pietre mari, ce par prăbusite dintr-un drum de carieră, şi te strecori între malul acesta uriaş de 30 de metri înălţime, care, după părerea mea, va bloca cursul acestui râu. În scurt timp, intri într-un luminiş în care pădurea s-a dat parcă la o parte pentru a lăsa pânza de apă să te îmbrăţişeze, ca un voal creat de miliardele de vapori de cristal. Tragi aer in piept şi îi multumeşti încă o dată lui Dumnezeu pentru frumuseţile lăsate pe acest petic de pământ.

Citește mai mult pe www.plecatdeacasa.net.

Citiți și:

Frumusețile ascunse ale României: Casa de Piatră, cuibul moţilor

Jurnal Etiopian: Cum e să ai o farfurie în buză

Jurnal Etiopian: Africa de la Discovery

În spatele ultimei cortine de fier: În căutarea pantalonilor pierduți

Cum să înveţi o limbă străină mai uşor, mai rapid şi…gratis

Cât de sigure sunt zborurile low cost?

Cum să suni ieftin sau chiar gratuit din străinătate

Ponturi pentru zboruri ieftine spre destinaţii exotice

Tags:



Leave A Reply