Frumusețile ascunse ale României: Balta Dracului, un”vulcan”noroios apos

0

Nu te întâlneşti foarte des cu un vulcan noroios în mijlocul unui… oraş, dar există o asemenea situaţie inedită în oraşul Covasna. Şi nu undeva la marginea vreunui cartier sau  pe nişte coclauri cu aspect selenar, ci chiar în parcul din centrul staţiunii. Citeam într-o carte despre acest fenomen oarecum unic şi care nu se bucură de atenţia cuvenită, şi m-a surpins numele, care aminteşte despre vorbele lui Odobescu, din ale lui “Pseudokinegetikos”, unde povesteşte că “… vă spun eu, aici şi-a aşternut necuratul cazanele cu smoală clocotită…”,  referindu-se la vulcanii noroioşi de la Berca.

de Viorel Iraşcu (www.plecatdeacasa.net)

Oamenii i-au spus acestei “fierbători” Balta Dracului cam de prin 1782, pentru că apa aceasta noroioasă ce vine din adâncurile pământului şi dizolvă stratele argilo-marnoase pare că fierbe, sursa de “foc” fiind… cazanele Necuratului sau mai curând o emanaţie postvulcanică  de gaze numită mofetă, gaze rămase captive prin cine ştie ce falii şi fracturi tectonice în regiunea Munţilor Întorsurii (deşi vulcanii stinşi ai României sunt la zeci de kilometri depărtare, în capătul nord-vestic al Depresiunii Braşov).

Asocierea cu vulcanii noroioşi din zona Berca-Pâclele Mari nu este întâmplătoare pentru că fenomenul este asemănător, doar că aici apa este mineralizată puternic cu dioxid de carbon,  astfel că rocile sunt “înmuiate” bine de tot, până când ajung la suprafaţă. De aici consistenţa mai… apoasă, spre deosebire de vulcanii noroioşi clasici, unde agenţii principali sunt gazul metan şi apele de adâncime. Deci, pentru clarificări, vulcanii cu lavă au legătură cu Balta Dracului prin emanaţiile de gaze,  iar cei din regiunea Buzăului nu au în comun cu vulcanii decât forma de con, creată de noroi.


Declarat monument al naturii şi rezervaţie naturală, locul este amenajat foarte bine, cu grilaj de metal,  pentru a împiedica accidentele. Cu o flacără simbolică deasupra, acest izvor mineral mocirlos atrage atenţia oricărui vizitator care a aflat despre această minune naturală sau care vizitează pur şi simplu părculeţul cu izvoare minerale şi cu statuia celui ce a scris primul dicţionar englezo-tibetan, Csoma Sandor, originar din zonă. Până sa devină monument al naturii, acest loc a fost folosit ca baie terapeutică de localnici, înregistrându-se numeroase “erupţii” de-a lungul timpului, nu degeaba orăşelul se numeşte Staţiunea celor 1000 de izvoare.


La câţiva paşi de “fierbătoare” se află vreo şase izvoare minerale permanente şi amenajate modern, unde turiştii sau localnicii îşi umplu sticlele cu acestă “aghiazmă” naturală, bună pentru zeci de afecţiuni reumatologice, cardiologice sau gastrice.

Citește mai mult pe www.plecatdeacasa.net.

Citiți și:

Frumusețile ascunse ale României: Groapa Ruginoasă, rana roșie din inima muntelui

Frumusețile ascunse ale României: Gura Haitii – Călimani

Frumusețile ascunse ale României: Casa de Piatră, cuibul moţilor

Jurnal Etiopian: Cum e să ai o farfurie în buză

Jurnal Etiopian: Africa de la Discovery

În spatele ultimei cortine de fier: În căutarea pantalonilor pierduți

Cum să înveţi o limbă străină mai uşor, mai rapid şi…gratis

Cât de sigure sunt zborurile low cost?

Cum să suni ieftin sau chiar gratuit din străinătate

Ponturi pentru zboruri ieftine spre destinaţii exotice

 

Tags:



Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger