O raită printre standurile de legume şi fructe din supermarket e cât o călătorie în jurul lumii. Ardei capia din Iordania, gulii din Italia, praz din Olanda, cartofi pentru salată din Franţa, mango din Peru, pomelo din China, mandarine din Turcia, nuci în coajă din SUA, ananas din Costa Rica şi itinerariul continuă pe meleaguri dintre cele mai exotice. Priveliştea este fascinantă indiferent ce anotimp e afară. Pe alocuri, îşi fac loc o ladă cu mere româneşti, o legătură de ridichii sau varză de provenienţă românească. Fructele şi legumele sunt vitale pentru o alimentaţie sănătoasă, dar în ce măsură ne mai putem hrăni natural şi în funcţie de ceasul organismului, protejând mediul în acelaşi timp, când pieţele şi supermarketurile sunt pline de fructe şi legume ca de plastic, aduse de la mii de kilometri depărtare?
de Roxana Bucată
Un român a mâncat în medie 150kg de legume şi 66kg de fructe în 2010, potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Alimentul de bază se pare că e cartoful, media fiind de 156kg pe cap de locuitor. Conform datelor statistice centralizate la nivelul MADR obţinute la solicitarea TOTB, ponderea importurilor în consumul intern este de 11,4% pentru legume şi 22% la fructe. În 2010, producţia internă de legume s-a ridicat la 3.155.173 de tone, cea de cartofi la 3.286.407 de tone, iar cea de fructe la 1.398.739 de tone. În ce priveşte importul de legume, acesta reprezintă 4% din nivelul producţiei interne, iar importul de fructe echivalează cu 19%.
Principalele legume importate pe lista Ministerului Agriculturii sunt roşiile, ceapa, morcovii, varza şi castraveţii, iar la capitolul fructe – merele, perele, caisele, cireşele, piersicile, strugurii de masă, bananele, citricele, nucile cocos, curmalele, smochinele şi ananasul. În ce priveşte principalele legume din producţia internă, acestea sunt roşiile, varza, ceapa, morcovii, vinetele şi castraveţii, iar la capitolul fructe – merele, perele, prunele, cireşele, vişinele şi caisele.
Fructele şi legumele sunt sănătate curată
Potrivit recomandărilor internaţionale, trebuie să consumăm legume din abundenţă şi 3-4 porţii de fructe pe zi pentru o dietă echilibrată, explică dr. Mihaela Gologan, medic specialist în diabet nutriţie, de la Centrul Medical Unirea. Acestea sunt surse de fibre, minerale şi vitamina C. “Bineînţeles că recomand fructele şi legumele de sezon şi produse local pentru că avem mai multă siguranţă asupra calităţii, dar în această perioadă ne bazăm pe cele importate sau crescute în seră. Decât să mâncăm mezeluri şi alte produse procesate, mai bine fructele şi legumele care sunt”, spune aceasta.
În această perioadă medicul ne sfătuieşte să mâncăm leguminoase – 1-3 porţii pe zi – care sunt surse de proteine vegetale şi acizi graşi polinesaturaţi şi pot înlocui chiar şi carnea din alimentaţia noastră. Aşadar, nu evitaţi fasolea boabe, mazărea, năutul sau lintea când mergeţi la cumpărături. Vegetalele au un rol important în menţinerea stării de bine datorită fitonutrienţilor pe care îi conţin. Morcovii, dovleacul, spanacul sunt legume bogate în beta-caroten cu rol antioxidant, varza, conopida, broccoli, andivele, guliile au rol detoxifiant, iar prazul, ceapa, usturoiul au rol imunomodulator. La capitolul fructe de sezon, medicul Mihaela Gologan ne recomandă mere, pere şi citrice – care au un conţinut ridicat de vitamina C.
Mere ca în poveşti şi căpşuni care rezistă câteva săptămâni
Când mergem la piaţă (neapărat cu sacoşa refolosibilă) să cumpărăm fructe şi legume trebuie să ţinem minte că nu toate alimentele sunt bune sau rele, ci există nuanţe, ne atrage atenţia prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti. “Unele fac mai mult rău, altele mai mult bine. Dintre cele care fac mai mult bine sunt fructele şi legumele autohtone şi din sezonul lor. Dacă sunt importate de la mii de kilometri distanţă şi mai ales din afara Uniunii Europene, ele pot fi tratate cu bifenol antimucegai, lucru care este interzis în UE, dar permis în alte colţuri ale lumii”, spune prof. Mencinicopschi, care ne avertizează că dacă ne gândim să facem dulceaţă din coajă de portocale sau lămâi poate fi foarte periculos.
Fructele şi legumele importate sunt tratate cu substanţe care le măresc perioada de valabilitate. Merele arată ca în poveşti pentru că au “substanţe de glazurare” care le fac frumoase ca din ceară, dar, de fapt, ele sunt îmbătrânite şi nu au prospeţime. Un alt exemplu care ne pune pe gânduri îl reprezintă căpşunele care rezistă chiar şi trei săptămâni. Cum e posibil acest lucru, când cele de producţie autohtonă nu rezistă nici până seara târziu? Ele sunt culese când sunt încă verzi şi nu au toate proprietăţile, iar pentru a rezista sunt iradiate, explică prof. Mencinicopschi.
Organismul e programat să mănânce fructe şi legume de sezon
Crononutriţia recomandă consumul fructelor şi legumelor de sezon. “Aşa suntem programaţi – să mâncăm leurdă primăvara, roşii în iunie, mere în septembrie, e vorba de bioritm”, explică prof. Mencinicopschi, care adaugă că, pe lânga programarea organismului, mai există un motiv pentru care trebui să consumăm alimentele în sezonul de producţie – doar în această perioadă fructele şi legumele au o bogăţie deosebită de nutrienţi.
Printre fructele şi legumele recomandate în această perioadă de prof. Mencinicopschi se numpără merele, perele, andivele – puţini ştiu că acestea de produc în Moldova şi sunt muguri de cicoare folosite ca plante medicinale, foarte bune pentru ficat şi bilă, dar şi pentru slăbit – , morcovi, pătrunjel, varză, varză murată prin fermentaţie lactică – aceasta are mai multă vitamina C decât citricele – , cartofi, praz, ceapă. Roşiile pe care le găsim momentan sunt crescute în seră, adică aproape că nu sunt crescute în pământ, spune prof. Mencinicopschi, dar sunt bune şi aşa, decât deloc. Dar nu trebuie să ne aşteptăm să aibă gustul şi culoarea celor crescute în grădină, unde văd soarele, în pământ îngrăşat cu bălegar sau, mai mult, gustul celor din soiuri vechi, precum “inimă de bou”. Nu degeaba se plânge toată lumea că salata de roşii nu mai e ce era.
Pentru diversificare, nu trebuie să fugim nici de mango, de avocado sau alte fructe şi legume exotice, care oricum nu pot fi de bază în alimentaţia noastră din cauza preţului foarte mare.
Cum verificăm provenienţa?
Dacă nu vă aflaţi în categoria privilegiaţilor cu rude la ţară care le furnizează fructe şi legume produse în grădina proprie sau a celor care au o “sursă” sigură în piaţă de unde cumpără fructe şi legume autohtone, crescute şi îngrijite de oameni de încredere, atunci aveţi sarcina dificilă de a investiga provenienţa fructelor şi legumelor cumpărate. Dacă la supermarket scrie pe etichetă, la piaţă trebuie să fiţi cunoscător sau să daţi peste un vânzător onest. Dacă daţi de un intermediar care nu este interesat decât să-şi vândă marfa, mai aveţi o a treia opţiune, care e cel mai probabil doar teoretică, să mergeţi la laborator şi să verificaţi.
Dacă sunteţi un consumator preocupat de originea fructelor şi legumelor chiar şi când mergeţi la restaurant, e bine de ştiut că există şi bucătari care pun preţ pe asta. Violeta Dincă, proprietara restaurantului Violeta’s Vintage Kitchen, a găsit soluţii pentru oferta limitată de fructe şi legume proaspete pe timp de iarnă. Pentru clienţii localului, Violeta mizează pe leguminoase şi rădăcinoase, cât mai multe salate combinate cu carbohidraţi şi cereale integrale – cartofi, orez, paste, grâu, orz, cuscus, bulgur. “Apelăm la legumele din serele româneşti pentru a le evita pe cele de import, susţinând, în mod ecologic, producţia locală, atunci când ne e poftă de ridichi, ceapă şi salată verde în miezul iernii”, spune aceasta. Tot din meniu mai fac parte legumele şi fructele pe care le-a pus la murat toamna trecută – morcovi, varză, castraveţi, conopidă, ţelină, mere, prune, gutui – sau la congelator – mazăre, ardei, vinete, spanac, căpşuni, vişine, fructe de pădure.
Cine are nevoie de puţină inspiraţie pentru un prânz de sezon şi din producţie locală, Violeta recomandă salata de varză albă cu grâu integral, linte verde, mazăre, morcovi şi conopidă. “Se toacă fideluţă 1/2 varză albă, 2 morcovi, 1 măr decojit, se adaugă 1 ceaşcă de conopidă crudă tocată mărunt, 1 ceaşcă de grâu integral fiert, 1 ceaşcă de linte verde fiartă, 1 ceaşcă de mazăre fiartă, sare marină grunjoasă şi piper mixt (negru, verde, alb şi rosu) proaspăt râşnit, 6 linguri de ulei, 2 linguri de suc de lămâie, 1 linguriţă de miere, 1/2 linguriţă de chili. Poftă bună!”.
Pentru clienţii pretenţioşi care îşi permit să cumpere fructe şi legume cu “adeverinţă” bio, oferta nu este foarte bogată în Bucureşti, dar unul dintre magazinele care pun la dispoziţie fructe şi legume organice, netratate cu produse chimice se numără Pukka Food. Cumpărăturile de aici uşurează semnificativ buzunarul clienţilor care sunt dispuşi să plătească între 12 şi 16 lei pe un kilogram de mere, 47 de lei pe un kilogram de pere, 97 de lei pe un kilogram de curmale proaspete, 30 de lei pe un kilogram de kiwi, 30 de lei pe un kilogram de castraveţi, 15 lei pe un kilogram de cartofi, 22 pe un kilogram de roşii, 7,5 lei pe un kilogram de morcovi sau 22 de lei pe un kilogram de dovleci,
Până la urmă, putem mânca sănătos. “Cu condiţia să vrem şi să ne informăm”, adaugă prof. Mencinicopschi. Specia umană nu mănâncă instinctiv, trebuie să învăţăm să mâncăm corect, altfel ne vom îmbolnăvi, explică acesta. “Oamenii cred că ştiu să mănânce, dar o fac pe baza a două criterii – preţ şi gust / ambalaj / ce-au mai auzit de la alţii. Ne trebuie cultură nutriţională, dacă nu, ne afectăm sănătatea şi partea proastă este că bolile alimentare nu apar imediat, ele se instalează după ani şi ani când nici nu mai facem legătura între ce am mâncat şi cancere sau alte afecţiuni”.
Foto: Flickr / Sandra Mora, Sandy Austin, Dany Ebener
Citiţi şi:
Unul din zece locuitori ai planetei este obez. Locuitorii din Nauru sunt cei mai graşi din lume
2 comentarii
Pingback: Suntem programati pentru anumite produse
Pingback: Mituri despre alimentele “organice”. Ce e bio în farfurie și ce nu e?