Frumuseţile ascunse ale României: Mica legendă a Pietrei Teiului

8

Deşi nu face parte dintre frumuseţile ascunse ale României, ba chiar este foarte vizibilă, Piatra Teiului are parte de o mică legendă cu Tartorul cazanelor Iadului. Legenda populară încearcă să explice prezenţa acestui stâlp calcaros pe mijlocul Văii Bistriţei, amonte de lacul de acumulare Bicaz-Izvorul Muntelui.

de Viorel Iraşcu (Plecatdeacasă.net)

Ochii drumeţului care însoţesc Ceahlăul pe  la Poiana Teiului, în drum spre Vatra Dornei sau Durău, cad pe o apariţie insolită ce stă infiptă ca un ac de piatră în mijlocul luncii Bistriţei. Este Piatra Teiului,un conglomerat calcaros care străjuieşte iarna dintre gheţuri şi vara dintre ape, intrarea  râului moldav în lacul de acumulare de la Izvorul Muntelui- Bicaz, cel mai mare de pe râurile interioare.

Se spune că Aghiuţă, supărat pe auriul Bistriţei (denumirea cursului superior este Bistriţa Aurie) a vrut s-o zăgăzuiască pentru totdeauna, aşa că, urcând el pe culmile Ceahlăului, ,,o rupt de acolo un hărtan şi legându-l de-a fedeleşu’ s-a pogorât cu el în puterea nopţii către valea Bistriţii” (citat din Al. Vlahuţă- ,,România pitorească,,).

Planurile dracului nu s-au potrivit cu cele ale Soarelui, aşa că ziua şi cântatul cocoşilor l-au prins pe Scaraoţchi coborând spre vale furios. Când acesta a văzut că ziua îşi face loc de după Lună  s-a speriat şi… ,,zbughind-o la naiba” şi lăsând namila de piatră în bătătura Călugărenilor (sat din comuna Poiana Teiului) s-a întors în văgăunile pământului. Iar când au văzut oamenii munţilor aşa stâncă lăsată de izbelişte, s-au crucit şi, ca să împlinească voia Domnului, au pus şi o cruce sus pe ea. Între noi fie vorba, nu există loc semeţ în România să nu aibă o chestie religioasă lângă sau pe ea. Nu că am ceva împotrivă, dar cred că uneori se exagerează.

Lasând legendele la o parte şi revenind la … realitatea geografică sau, dacă vreţi, la cea  geologică, aflaţi că stânca aceasta are peste 23 de metri înălţime şi este, de fapt, un martor de eroziune  rămas din perioada cretacică a frământărilor tectonice.  Bineînţeles, are aceeaşi constituţie petrografică ca şi marele PION (denumirea veche a Ceahlăului, consacrată de Gheorghe Asachi) motiv pentru care a fost declarată minirezervaţie geologică.

Această ciudăţenie geologică este completată de un decor mirific, în care îşi face loc şi o creaţie antropică, şi anume viaductul  de peste 800 de metri, care traversează firul Bistriţei înainte de a se topi în marele lac de acumulare.

 

Acest articol a fost preluat de pe site-ul partener Plecatdecasă.net, unde îi puteţi urmări călătoriile lui Viorel Iraşcu spre frumuseţile ascunse ale României.

 

 


8 comentarii

  1. Pingback: Frumuseţile ascunse ale României: Muscel, un sat uitat din Ţinutul Troiţelor | TOTB.ro - Think Outside the Box

  2. Pingback: Frumuseţile ascunse ale României: Cornetu, singura mânăstire din lume pe sub care trece trenul | TOTB.ro - Think Outside the Box

  3. Pingback: Frumuseţile ascunse ale României: Cheile Orzei (Ialomiţa), amonte de Scropoasa | TOTB.ro - Think Outside the Box

  4. Pingback: Frumusețile ascunse ale României: Bisericuța lui Ștefan de la Pătrăuți. Monument UNESCO | TOTB.ro - Think Outside the Box

  5. Pingback: Frumusețile ascunse ale României: Izbucul Tăuz din Apuseni | TOTB.ro - Think Outside the Box

  6. Pingback: Frumusețile ascunse ale României: Drumul Oierilor/Drumul Regelui/DN 67C- Transalpina | TOTB.ro - Think Outside the Box

  7. Pingback: Frumusețile ascunse ale României: Topul celor mai înalte vârfuri de munte | TOTB.ro - Think Outside the Box

  8. Pingback: Frumusețile ascunse ale României: Casa muzeu din Solca- Bucovina | TOTB.ro - Think Outside the Box

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger