Fragmente dintr-un străvechi continent, îngropate sub Oceanul Indian

0

Uscatul de pe planeta noastră a fost, odată, strâns laolaltă într-un supercontinent numit Rodinia, care s-a rupt în bucăţi în urmă cu 750 de milioane de ani. Oamenii de ştiinţă spun că au descoperit un fragment din acest continent îngropat sub Oceanul Indian şi oferă dovezile într-un studiu publicat de revista Nature Geoscience.

 

 

Cercetătorii au descoperit o fâşie de uscat pe care au botezat-o Mauritia care ar fi rezistat o vreme, după ruperea supercontinentului şi, apoi, sub presiunea apelor şi a remodelării lumii moderne, s-a fragmentat şi a dispărut în adâncuri. Mauritia ar fi fost, spune studiul, un microcontinent înghesuit între ceea ce azi cunoaştem ca India şi Madagascar, care, la vremea respectivă, ar fi fost învecinate. Concluzia a fost trasă de cercetători după ce au analizat nisipul plajelor din Mauritius, care conţinea minerale foarte vechi, mai vechi decât urmele unei explozii vulcanice care s-a petrecut în urmă cu peste nouă milioane de ani. „Am descoperit zirconiu, ceea ce de regulă s-ar găsi într-o crustă continentală şi este foarte vechi, ca vârstă”, a explicat profesorul Trond Torsvik, de la Universitatea din Oslo (Norvegia). Zirconiul a fost datat cu peste 600 de milioane de ani în urmă. În urma analizelor, cercetătorii consideră că fragmentele de uscat din Mauritia ar putea să se afle la zece kilometri sub Mauritius şi Oceanul Indian.

Cel mai probabil, micul continent s-a fărâmiţat şi a început să dispară în urmă cu aproximativ 85 de milioane de ani, când India începuse să se îndepărteze de Madagascar şi să se îndrepte spre poziţia în care o ştim astăzi. Este posibil ca o mică parte din continent să fi supravieţuit, poate sub forma insulelor Seychelles, care sunt formate din granit (crustă continentală) şi se află în mijlocul Oceanului Indian, explică profesorul Torsvik. „Cândva, demult, se afla la nord de Madagascar. Probabil era mai mare şi probabil există mai multe fragmente continentale de acest fel împrăştiate pe fundul oceanului”, consideră acesta. Însă pentru date mai concrete este nevoie de cercetări mai ample: „Avem nevoie de date seismice pentru a imagina o structură, asta ar fi dovada supremă, însă este nevoie de mulţi bani pentru ca echipamentele necesare să ajungă la adâncimea respectivă şi să culeagă datele de care avem nevoie”, a conchis Torsvik.

 

Sursa şi foto: BBC


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger