Fracking România: de la Bârlad la Băile Felix, via Bruxelles

8

Comisia Europeană a lansat un proces de consultare publică în legătură cu riscurile şi legislaţia privind exploatarea combustibililor fosili neconvenţionali (în speţă, gazele de şist, la care se face referirea exemplificativă). Pe site-ul CE, cetăţenii europeni sunt invitaţi să răspundă unui chestionar despre “exploatarea combustibililor fosili neconvenţionali (spre exemplu, gazele de şist)” până pe data de 23 martie.

 

 

de Camelia Jula

 

Chestionarul poate fi completat în mai multe limbi, inclusiv în limba română. Consultarea vine pe fondul includerii în programul de lucru al CE pentru 2013 a “elaborării unui cadru de evaluare a aspectelor legate de mediu, climă şi energie care să permită extracţia de hidrocarburi neconvenţionale în condiţii de siguranţă şi securitate”. Prin aceasta metodă, Comisia doreşte să afle opinia publicului european şi a părţilor direct interesate; însă rezultatele consultării nu vor influenţa, în fapt, “forma finală în care CE va adopta decizia sa în acest domeniu”.

„În trecut, exploatarea şi producţia de petrol şi gaze naturale din Europa s-au bazat pe resursele naturale convenţionale. În timp ce acestea devin din ce în ce mai limitate, progresul tehnologic ne-ar permite să extragem combustibili fosili neconvenţionali din formaţiuni geologice care, până în prezent, presupuneau costuri sau dificultăţi de exploatare prea mari. Este vorba despre combustibili precum gazele de şist, gazele din formaţiuni compacte, metanul din straturile de cărbune, petrolul din formaţiuni compacte sau petrolul de şist. Comisia Europeană vrea să se asigure că eventualele operaţiuni de exploatare a combustibililor fosili neconvenţionali se desfăşoară în condiţii adecvate privind protecţia sănătăţii, a mediului şi a climei, precum şi în condiţii juridice foarte clare atât pentru publicul larg, cât şi pentru operatori, astfel încât beneficiile potenţiale pe care exploatarea acestui tip de combustibil le-ar putea aduce economiei şi securităţii energetice să poată fi valorificate în mod corespunzător” – aceasta este motivarea care însoţeşte chestionarul de consultare publică, a cărui completare durează maxim 10 minute.

La sfârşitul lunii februarie, 7.000 de oameni au ieşit în stradă la Bârlad, protestând împotriva exploatării gazelor de şist în regiune (şi în România, în general). Acoperirea media a evenimentului a fost aproape inexistentă pe canalele de televiziune care, de regulă, dezbat orice bâzâit de muscă, dar internetul a vuit în direct despre el, ajutând la răspândirea imaginilor şi a informaţiilor. În prima parte a lunii februarie, 200 de locuitori din mai multe localităţi bihorene au ieşit şi ei să protesteze, după ce în luna ianuarie s-a anunţat oficial că Guvernul României dat undă verde exploatării gazelor de şist în Bihor (mai exact, unor operaţiuni în perimetrele de la Tria şi Tulca). În Bihor, exploatarea gazelor de şist ar fi afectat staţiunea Băile Felix, renumită nu doar în ţară, ci şi internaţional, pentru apele sale cu efect curativ în diverse afecţiuni. Patroni din turism, localnici şi autorităţi locale, cu toţii au sărit ca arşi la aflarea veştii că patru localităţi din judeţul Bihor sunt pe lista Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale (ANRM) pentru explorarea şi exploatarea gazelor de şist: Tulca, Tria, Băile Felix şi Voivozi. Pentru Tulca şi Tria, acordurile de concesiune între ANRM şi două companii străine au fost aprobate în luna decembrie a anului trecut, fără o dezbatere publică prealabilă. Cele două companii sunt firma canadiană East West Petroleum şi Clara Petroleum LTD, înregistrată la Londra.

 

 

Decizia Guvernului de a aproba operaţiunile a venit după ce, iniţial, la instalarea în funcţie, instituise un moratoriu împotriva exploatării gazelor de şist în România. În câteva luni, însă, poziţia autorităţilor s-a modificat, la fel şi cea a premierului Victor Ponta, ale cărui declaraţii s-au nuanţat vizibil în sensul unei acceptări a operaţiunilor privind gazele de şist din România. De la opoziţia pe motive ecologice, premierul a trecut la semnale de „deschidere înspre discuţii” adresate investitorilor americani (noiembrie 2012) şi la a spune că negocierile cu Chevron, al doilea mare grup petrolier american (interesat direct de gazele de şist din România), constituie o „zonă de interes” pentru guvern. În 25 ianuarie, într-o discuţie online cu cititorii Hotnews, premierul a declarat că susţine explorarea gazelor de şist: „Explorare, da. După confirmarea existenţei sau inexistenţei resurselor de gaz (aproximativ 5 ani) vom lua o decizie finală care presupune da, exploatăm gaze de şist, cu respectarea tuturor standardelor europene şi mondiale de protecţia mediului”. Publicaţia România Liberă a analizat schimbarea de poziţie a premierului României, legând-o de contextul internaţional de pe piaţa gazelor şi a dependenţei energetice de gazul rusesc. Concluzia articolului a fost următoarea: „Revolta ecologistă împotriva gazelor de şist e bună în campania electorală, dar ar fi o dovadă de orbire geostrategică dacă ar fi perpetuată la guvernare”. Faptul că şi Băile Felix s-au trezit, dintr-odată, ameninţate de perspectiva utilajelor care să fractureze solul în căutarea gazelor de şist a venit ca o dovadă a încheierii campaniei electorale.

Mobilizarea oamenilor nu s-a lăsat aşteptată: o petiţie cu 4.000 de semnături, memorii, adrese, proteste, toate au ajuns pe masa şi la urechile Guvernului. Fiind vorba de o staţiune balneo-climaterică, s-au pus în mişcare asociaţii de turism, ale patronilor din turism, autorităţi locale, organizaţii diverse, plus, desigur, locuitorii zonei, care trăiesc de pe urma activităţilor turistice şi de tratament desfăşurate graţie apelor curative din regiune. Internetul nu a fost mai prejos: pe Facebook există pagina Stop Gazelor de Şist Băile Felix, iar site-ul Nu Exploatării Gazului de Şist Băile Felix avertizează, prin materiale video, despre pericolele acestui tip de exploatare (şi sunt doar două dintre exemple). Lucian Popuş, primarul comunei Sânmartin (pe raza căreia se află Băile Felix) şi Nicolae Leuce, viceprimarul comunei, au avut poziţii ferme anti-exploatarea gazelor de şist în regiune. „Ar fi un dezastru pentru ecosistem, dar şi pentru investiţiile realizate aici”, a declarat Popuş; „Facem toate demersurile necesare către ANRM şi Guvern pentru a împiedica desfăşurarea unei asemenea acţiuni”, susţinea viceprimarul. Mai mulţi specialişti geologi au atras atenţia asupra faptului că rezerva de ape geotermale din judeţul Bihor, pe care se bazează existenţa şi faima Băilor Felix, ar putea fi afectată de operaţiunile de exploatare a gazelor de şist, din cauza tehnologiei cunoscute drept metodă de fracturare hidraulică (fracking).

 

Protest pentru Băile Felix

 

Acţiunile, declaraţiile şi petiţiile care au avut drept scop oprirea unor operaţiuni legate de gaze de şist în judeţul Bihor au dat rezultate: la finalul lunii trecute, Guvernul României a blocat concesionarea terenurilor pentru exploatarea gazelor de şist în împrejurimile oraşului Oradea. Potrivit reprezentanţilor turismului din zona Băile Felix, numai anunţul iniţial al aprobării operaţiunilor a redus numărul de turişti anunţaţi pentru staţiune: spre exemplu, turişti germani care aveau rezervări pentru luna martie au preferat să le anuleze. Acum, hotelierii încearcă să convingă turiştii (mai ales pe cei din afara României) că totul a fost numai un zvon şi că nu vor exista exploatări de gaze de şist în regiune, care să afecteze calitatea apelor. Însă decizia Executivului poate fi oricând schimbată, motiv pentru care un politician bihorean – senatorul PDL Gavrilă Ghinea – propune o iniţiativă legislativă care să interzică extragerea gazelor de şist în zona staţiunilor turistice (în general). Senatorul vrea să obţină votul pe această iniţiativă pentru că nu îl liniştesc declaraţiile ministrului Energiei, Constantin Niţă, care a afirmat că „acordul din perimetrul Băile Felix nu a fost încă aprobat şi acordurile pentru Tulca şi Tria sunt petroliere, nu fac referire la gazele de şist” şi „fac referire la explorări”, nu exploatări. Tot Niţă a precizat că, în prezent, companiile care au primit acordurile „testează echipamente şi metode de extragere ecologice” a gazelor de şist. „Se încearcă minimalizarea acestui pericol, însă, în momentul în care începe explorarea, acest lucru este ca şi echivalent cu exploatarea. Pentru perimetrul din Băile Felix, Guvernul are absolut toate aprobările date, mai trebuie doar publicat în Monitorul Oficial”, a declarat senatorul Ghilea, citat de publicaţia Bihon.ro.

În România există mai multe zone programate pentru explorare / exploatare prin fracturare hidraulică: Bârlad (Vaslui), Voivozi, Tria, Băile Felix, Tulca (Bihor), Adea, Curtici (Arad), Periam, Biled, Păuliş, Para, Buzia, Crai (Timiş), Măcin, Babadag (Tulcea), Capidava, Eforie, Costineşti, Vama Veche, Adamclisi (Constanţa) (sursa). Pe harta de mai jos puteţi vedea perimetrele de explorare, precum şi companiile cărora le-au fost concesionate (sursa: Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale). În Germania se discută despre interzicerea extracţiei de gaze de şist prin această metodă, Irlanda tocmai a impus un moratoriu în privinţa gazelor de şist (o mare victorie pentru activiştii de mediu din această ţară), comisia pentru protecţia mediului din Lituania a propus suspendarea proiectului de prospectare a zăcămintelor de gaze de şist pe teritoriul statului lituanian (conform Deutsche Welle); statul american Ohio a suspendat exploatarea gazelor de şist, după ce a fost confirmată legătura între fracking şi cutremure care au afectat regiunea în ultimii ani; Franţa are şi ea o interdicţie asupra acestei metode de exploatare, Danemarca şi Olanda au moratorii instituite, la rândul lor, iar în Bulgaria operaţiunile de acest tip au fost interzise. În Polonia, în schimb, gazele de şist se exploatează pe scară largă. În România, în judeţul Vaslui, şase comune au interzis, prin adoptarea unor hotărâri în consiliile locale, explorarea şi exploatarea gazelor de şist pe raza lor teritorială (este vorba de comunele Ghergheşti, Iana, Băcani, Tutova, Pochidia, Pungeşti).

 

 (Pentru o imagine mărită, pe care se văd detaliile, click pe poză)

 

Dacă Băile Felix nu ar fi fost cea mai mare staţiune cu funcţionare permanentă din România, căutată de turişti români şi străini deopotrivă, cu o reţea hotelieră de peste 7.000 de locuri de cazare, bazine de înot, ştranduri în aer liber sau acoperite, cu ape cu conţinut ridicat de săruri minerale şi bază de tratament recomandată de medici din întreaga Europă, care ar fi fost soarta protestelor şi petiţiilor locuitorilor puşi în faţa pericolului exploatării gazelor de şist? Protestul celor 7.000 de oameni din Bârlad abia şi-a făcut loc pe agenda media mainstream, dar de protestul celor 200 de la Felix s-a auzit ceva mai mult. Văzându-şi interesul direct ameninţat, hotelierii şi reprezentanţii ramurii turistice au reacţionat, atât pe căile vizibile, în media, cât şi, foarte probabil, pe căile din spatele uşilor închise, cu acţiuni de lobby care să împiedice procesul exploatării gazelor de şist. O lege precum cea visată de senatorul Gavrilă Ghinea ar putea proteja perimetrele în care se află staţiuni, dar cum rămâne cu celelalte regiuni ale României? Apa şi mediul din regiuni fără staţiuni nu merită să fie protejate? Foştii senatori Eckstein Kovacs Peter (UDMR) şi Gheorghe Funar (PRM) au avut, şi ei, în urmă cu câţiva ani, o propunere legislativă care viza interzicerea mineritului aurifer şi de argint cu cianură pe teritoriul României, iar proiectul (deşi viza un mediu şi o economie mai curate pentru România) nu a trecut de Parlamentul României. Când este vorba de protecţia mediului şi a sănătăţii pe termen lung a cetăţenilor, puterea legislativă şi cea executivă din ţara noastră se uită în altă parte, excepţie făcând perioadele de campanie electorală.

Pe 4 aprilie 2013, cetăţenii români cărora le pasă sunt chemaţi în stradă, oriunde ar fi, împotriva metodei fracturării hidraulice şi a exploatării gazelor de şist. Un protest simultan care îşi propune să demoleze „miturile” sub care ne este vândută explorarea gazelor de şist: „independenţă energetică”, „explorarea este inofensivă”, „crearea de locuri de muncă”. „Ieşim în stradă în toată ţara împotriva minciunii politicienilor vânzători şi împotriva otrăvirii apei potabile”, este mesajul postat pe pagina de Facebook a mişcării România fără Ei. Pe site-ul mişcării sunt oferite informaţii despre ce înseamnă această metodă de exploatare şi despre consecinţe ale exploatării gazelor de şist în lume (cum sunt, spre exemplu, în SUA, unde activează, acum, o mişcare puternică anti-fracking, care a ajuns şi în industria cinematografică – Promised Land vorbeşte exact despre fracking şi pericolele sale). Băile Felix au scăpat, deocamdată, de ameninţarea gazelor de şist, dar pentru câtă vreme? Şi cum rămâne cu restul României? Care va fi decizia Comisiei Europene în privinţa exploatării combustibililor fosili neconvenţionali şi cum va influenţa ea politica viitorului apropiat al României în acest domeniu? Sunt întrebări care rămân de actualitate, o actualitate care ne vizează pe toţi.

 

Surse documentare şi foto: TOTB, Bihon, TVRNews, Realitatea, DCNews, Antena3, AVES, Wikipedia, ANRM, România fără Ei, Ghimpele

 

Vă invităm să citiţi şi:

Frack off, Chevron & Co! Semnat, România. Despre gaze de şist şi ce ni se pregăteşte

NU vrem exploatarea gazului de şist în România

Exploatarea gazelor de şist. „Goana după aur”: Războiul secret al conturilor grase cu oamenii mici

Alertă verde: „Extracţia gazelor de şist a fost aprobată pe şest!”

Studiu: Tehnologia de tip fracking şi riscul de cancer

Gus Van Sant regizează un film anti-fracking

Jumătate din americani nu ştiu ce este fracking-ul. Cum ar arăta în România un sondaj pe tema asta?

Realităţi despre fracking

Gazul de şist. A fi sau a nu fi dependenţi de Rusia

Raport: Exploatarea gazelor de şist în România, o problemă de mediu, de legalitate, de transparenţă


8 comentarii

  1. Socant este ca USL era alaturi de noi in aceasta lupta, dar stiam deja ca PNL este cumparat de Rosia Montana Gold Corporation. Era doar un pas pana ce marii asasini economici sa-si infiltreze “vampirii” in Romania. Toata societatea civilia trebuie sa fie in strada, pentru ca aceste exploatari distrug panza freatica, insemnand ca vom ajunge sa importam apa, nu doar pentru baut, dar si pentru spalat. Si cred ca stiti cu totii ca fara apa omul rezista cateva zile. Independenta energetica se poate obtine foarte usor prin montarea de panouri solare, prin exploatare hidro si centrale eoliene. Nu inteleg de ce trebuie sa distrugem mediul si sanatatea oamenilor pentru ceva care oricum nu va fi al nostru. Este inadmisibil!

    • Nu e nimic şocant, pentru că era foarte clar că asta vor face odată ce vor pune mâna pe putere. Dacă ai fost atat de naivă ca să-i crezi şi să-i votezi, ieşi acum în stradă şi protestează. V-o trebuit USL. Na!

      Independenţa energetică nu se poate obţine cu panouri solare. Iţi zice asta cineva care a vândut 10 ani panouri solare, dar a trebuit să se lase pentru că altfel făcea foamea acum. Cu panouri solare faci energie curent ziua şi vara, când oricum n-ai nevoie de atâta energie pentru că e cald şi luminos. Iar depozitarea energiei e foarte problematică, deci o pierzi până iarna.

      Mai informează-te.

  2. Pingback: Palagáz-kitermelés Romániában – hogyan vélekedik Brüsszel? » Think Outside The Box

  3. Am trimis si am primit numarul de inregistrare IPM 493264816111107413. Este bine ca toti cei care doresc un mediu curat sa completeze acest formular

  4. Pingback: Scrisoarea unui american din Ohio, „the fracking state” | TOTB.ro - Think Outside the Box

Leave A Reply